Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, prezintă, între 3-7 iunie 2026, la Cafeneaua DaDa din cadrul Salonului Internațional de Carte- Bookfest, ediția a XIX-a, Romexpo, Pavilionul B2, proiectul TZARA DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Expoziția TZARA DADA, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, cuprinde panouri informative, periodice dadaiste și fotografii din colecția muzeului, precum și o instalație de desene și pictopoeme, realizată de Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. Duminică, 7 iunie 2026, ora 11.00, are loc o lectură publică TZARA DADA a poeților Miruna Vlada și Cosmin Perța și acordarea Premiului Tzara DADA elevului Ștefan Matei Marinescu, clasa a IX-a, Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, participant la atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu.
În expoziția TZARA DADA sunt prezente și câteva lucrări ale copiilor și adolescenților din Odorheiu Secuiesc, rezultatul atelierelor de pictopoeme, coordonate de Dan Mircea Cipariu și realizate în cadrul proiectului.
Proiectul TZARA DADA organizează, în București și în țară – la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia.
AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.
Anul 2026 marchează 130 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara (1896–1963), născut Samuel Rosenstock în Moinești, unul dintre cei mai influenți avangardiști ai secolului XX și figura centrală a mișcării Dada – o revoltă culturală care a zguduit fundamentele artei și literaturii occidentale.
În acest an aniversar, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București (MNLR), prezintă expoziția TZARA DADA, parte a proiectului cu același titlu (www.tzaradada.ro), un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene.
Expoziția, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, prezintă o serie de materiale informative legate de avangarda literară românească.
Tristan Tzara a fondat mișcarea dadaistă ca o reacție radicală împotriva logicii, rațiunii și valorilor burgheze, promovând absurdul, hazardul și libertatea totală a creației. Prin manifestele și operele sale, Tzara a influențat profund evoluția artei moderne, transformând poezia într-un act de revoltă și experiment.
Și-a început parcursul literar într-un mediu marcat de efervescență intelectuală, colaborând cu reviste moderne și intrând în contact cu ideile novatoare ale epocii. Totuși, momentul decisiv al afirmării sale are loc în timpul Primului Război Mondial, când ajunge la Zürich, un spațiu neutru care devine un adevărat laborator artistic. Aici, alături de artiști precum Hugo Ball și Hans Arp, pune bazele mișcării Dada, transformând actul artistic într-un spectacol al absurdului și al spontaneității.
Poezia lui Tzara nu urmărește să transmită un mesaj clar, ci să provoace, să șocheze și să elibereze imaginația. Această abordare deschide drumul către alte curente avangardiste, precum suprarealismul, care va prelua ideea explorării subconștientului și a automatismului psihic. Influența sa se resimte în operele unor autori precum André Breton.
Celebra sa tehnică a poeziei din ziare (decuparea cuvintelor dintr-un articol și amestecarea lor la întâmplare) era atât o provocare, cât și o metodă poetică: hazardul devine autor, sensul se naște din coliziune. Această idee a influențat profund suprarealiștii, beat generation și, mai târziu, arta conceptuală.
Tristan Tzara reprezintă nu doar un exponent al avangardei, ci și un simbol al libertății absolute în artă, o personalitate care a dat o dimensiune revoluționară acesteia. În plan stilistic, poezia lui Tzara introduce tehnici complet noi: colajul, fragmentarea, asocierea arbitrară de cuvinte și imagini. Limbajul nu mai este un instrument de comunicare clară, ci devine un material brut, supus experimentului. De exemplu, metoda poeziei decupate – în care cuvintele sunt extrase la întâmplare dintr-un text și reorganizate – ilustrează perfect ideea de hazard ca principiu.
Lucrări esențiale precum Șapte manifeste Dada (1924) și volumele de poezie De nos oiseaux sau L’homme approximatif (1931) ilustrează evoluția sa – de la gestul pur distructiv spre o lirică mai meditativă, în care fragmentul și discontinuitatea rămân principii fundamentale.
Tzara a lăsat în urmă o operă incomodă, dificilă, provocatoare – și tocmai de aceea, vie. Influența sa se regăsește în Fluxus, în pop art, în punk, în poetry slam și în orice formă de artă care pune sub semnul întrebării convențiile.
Deși activitatea sa s-a desfășurat în mare parte în afara țării, Tzara rămâne o figură esențială pentru avangarda românească. Spiritul său inovator a influențat generații de scriitori români, care au continuat explorările începute de acesta. Scriitori precum Ilarie Voronca, Sașa Pană, Ion Vinea sau Gellu Naum preiau și adaptează principiile avangardiste, contribuind la dezvoltarea unei literaturi originale, sincronizate cu Occidentul. Operele lor au experimentat limbajul poetic, au renunțat la structurile clasice și au explorat subconștientul, influențați de suprarealism și constructivism. Revistele de avangardă din România devin spații de experiment și dialog artistic, reflectând ecoul ideilor lansate de Tzara.
În România, dadaismul a fost parțial vizibil în unele producții poetice sau în domeniul artelor plastice, publicate în reviste de avangardă precum Unu, Contimporanul (revistă care a colaborat cu nume precum Hans Arp, André Breton, Constantin Brâncuși, Francis Picabia sau Kurt Schwitters), Integral, Punct sau 75 HP. Obiectivul acestor publicații era stimularea creației artistice dintr-o perspectivă constructivistă, care să depășească nihilismul dadaismului și să conecteze cultura română la tendințele cele mai progresiste ale artelor europene.
Parte a expoziției TZARA DADA (www.tzaradada.ro), instalația de pictopoeme, realizate de artiștii Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu, alături de scriitorul Dan Mircea Cipariu, propune o reinterpretare în cheie contemporană a conceptelor Dada.
Lucrările artistului Mihai Zgondoiu evocă un spirit critic față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news. Colajul și tehnica mixtă sunt elemente centrale în creațiile sale care oscilează între experimental și tradițional, îmbinând genuri și tehnici artistice precum desen, colaj sau gravură. Totodată, piesele prezente în expoziție reinterpretează creațiile sculptorului Constantin Brâncuși (de la a cărui naștere celebrăm, în 2026, 150 de ani) printr-un filtru Dada.
Deși Mircia Dumitrescu nu este un artist dadaist în sens strict, în opera sa se pot identifica ecouri și influențe subtile ale dadaismului, integrate într-un limbaj personal, profund intelectual și legat de tradiția culturală, care depășește limitele rigide ale artei tradiționale. Spre deosebire de Mihai Zgondoiu, care propune o artă a prezentului, a criticii și a experimentului, Mircia Dumitrescu construiește o artă a memoriei culturale și a dialogului cu literatura, lucrările sale având o dimensiune reflexivă, intelectuală, un dialog constant cu trecutul și identitatea culturală. Influența Dada în creația lui Mircia Dumitrescu se manifestă mai ales prin deschiderea spre experiment, relația inovatoare dintre text și imagine, fragmentare și ambiguitate.
În lucrările prezente în expoziție, artistul explorează formele neconvenționale, combinând tehnici precum gravură, desen, modelaj și text în compoziții care par „dezarticulate‟, în care juxtapunerile, relațiile dintre elementele vizuale și textul reinterpretat vizual, logica rupturii și a asocierilor libere ne amintesc de experimentele dadaiste în poezie vizuală.
Instalația este completată de textele scriitorului Dan Mircea Cipariu, adevărate „poezii ale hazardului‟, care recuperează și reinterpretează spiritul DADA prin fragmentare – discurs rupt, ne-liniar, asociații neașteptate, colaj textual – amestec de registre și stiluri, adaptându-l la contextul expozițional. Textele sale devin instrumente de explorare a realității actuale prin absurd și joc.
Proiectul TZARA DADA nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
