Proiectul „Marfă cu diamante” a fost invitat luni, 25 mai 2026, la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București (directoare: profesoara Maria Magdalena Capotă) care, de curând, și-a sărbătorit centenarul. Profesoara de limba și literatura română Dorica Boltașu a imaginat o lecție interactivă cu scriitorii Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Iaru care, după ce au făcut fiecare dintre ei câte o pledoarie pro-lectură pentru liceenii din clasele a XI-a și a XII-a, au răspuns întrebărilor legate de proiectul „Marfă cu diamante”, atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru ori despre cum biografia influențează poezia și invers.
„Am fost cu bucurie implicați în proiectul Marfă cu diamante: o conexiune culturală și creativă în care adolescenții și tinerii de azi învață de la marii scriitori contemporani. Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu și Sorin Gherguț au adus inspirația și efervescența ideilor atât printre elevii Colegiului Național ”Iulia Hasdeu”, cât și printre profesorii de limba și literatura română Mihaela Bal, Anca-Denisa Petrache, Laura Popescu, Daniel Popa, Cristina Gogianu, Dana Marcu.”, a spus profesoara Dorica Boltașu, organizatoarea și moderatoarea evenimentului.
„Încă tind să am emoții când am de vorbit în fața a mai mult de cinci-șase oameni. Inclusiv din cauza asta am optat pentru o carieră nedidactică (iar dacă eram în armată probabil că n-aș fi depășit gradul de caporal). Dar cu Florin Iaru și cu D. M. Cipariu alături la catedră mi-am dat repede seama că n-am de ce să-mi fac griji, iar adolescentele și adolescenții din clasă, în număr neașteptat de mare, de altfel, nu mi s-au părut deloc de speriat, dimpotrivă. Să-mi tot înceapă așa săptămânile, aș zice. Sper că și pentru gazdele noastre a fost o experiență la fel de pozitivă.”, a declarat Sorin Gherguț.
„De fiecare dată când mă întâlnesc cu elevii, mă revăd pe mine. Un adolescent slab ca un țâr și lung ca o prăjină, curios și înspăimântat de „celebritatea vie” cu care avea onoarea, privilegiul de a fi contemporan. Adolescentul ăla trăiește și astăzi, numai că a migrat către celebritate, iar curiozitatea, spaima și plictiseala lui s-au mutat în bănci. De aceea, încerc să vorbesc pe limba elevilor, cunoscând lucruri pe care în urmă cu 60 de ani, de abia le intuiam.
Scriitorii sunt oameni, nu zei. Scrisul nu e un mister neguros și indescifrabil, ci o meserie ca toate meseriile, dar care cere talent, viziune și muncă. Iar plictiseala poate fi spulberată dacă haotica lume interioară a adolescenților poate fi penetrată de cuvinte pe care le înțeleg și la care reacționează, ca niște diapazoane. Depinde numai de „monștrii sacri” să își scruteze propria tinerețe, cu tot ghemul ei de neliniști și visuri ciudate.
Nu altfel a fost la liceul Iulia Hașdeu. Desigur, vor fi venit și elevi care au ținut morțiș să chiulească nițel, dar, dacă vezi printre ei măcar zece oameni cărora le sclipesc ochii, atunci presupui că a fost o întâlnire bună. Cine știe de unde sare iepurele zilei literare de mâine?”, a mărturisit Florin Iaru.
Dan Mircea Cipariu, absolvent al Colegiului Național ”Iulia Hasdeu”, a făcut o rememorare despre anii petrecuți în liceul poreclit cândva „Bastilia”: „Să trăiești în cea mai cumplită epocă Nicolae Ceaușescu, cu 2 ore de televizor de la orele 20.00 la 22.00 și alea cu cântece patriotice, emisiuni politice care îl proslăveau pe geniul din Carpați, în care era frig și stăteam 8-10 ore la coadă la carne, cu cartelă la zahăr și ulei, cu obligația de a purta uniformă și matricolă și de a veni tuns regulamentar la școală, era o teribilă provocare. Visele mele de atunci aveau un coșmare recurent: îl rugam, îl imploram pe Ceaușescu să ne ofere lucruri obișnuite precum un carton de ouă, portocale, banane ori bomboane cubaneze. Adolescența, însă, poate învinge aproape orice obstacol, astfel că găseam forme de evadare din cotidian în sala de bibliotecă, acolo unde doamna Dincov îmi dădea să citesc pe ascuns traduceri din Sigmund Freud ori din Huizinga și unde aflam de la profesorul de franceză Marcel Petrișor despre corespondența specială dintre Timotei Cipariu și Hanul Mongoliei. În 1987 am debutat cu primul meu text jurnalistic cu o evocare a unui profesor legendar: Ion Mierlă. Profesorul de geografie, co-autor de manual de clasa a XII-a,”Geografia României”, avea o metodă de a preda infailibilă. Repeta din 3 în 5 cuvinte: că unele geosinclinale sunt formate din șisturi bituminoase și depozite calcaroase. Ce sunt formate din șisturi bituminoase și depozite calcaroase, bibicilor? Unele geosinclinale! Citeam pe rupte în liceu pentru că, în afară de repetițiile la brigada de teatru condusă de fermecătoarea doamnă Dorina Radu și de ceaiurile de sâmbăta, între orele 14.00-17.00, nu prea aveai ce să faci. Jucam pe toate planurile: participam la olimpiade și sesiuni de comunicări științifice la română, istorie (cu profesorul Octavian Cristescu), geografie și biblioteconomie, participam cu Cristina Cârstea la cenaclul literar și cu texte la gazeta de perete când nu făceam serenade și spuneam bancuri fetelor. În decembrie 1989, am stat două săptămâni în liceu să îl apăr de teroriști. Iar în ianuarie 1990, conducerea liceului a fost votată de comitetul de elevi al cărui vicepreședinte am fost. La o repede ochire, îmi amintesc cu afecțiune de profesori minunați precum Irinel Chiran, un timp directoarea liceului după Revoluție, Ionel Catană, durul profesor de chimie, Angela Popa sau Dumitru Dincov. Colegii mei de clasă mă iubeau ori mă tolerau că doar aveau și ei “un singur poet din clasă și ăla băiat”. Am avut pasiuni neîmpărtășite pentru colege “aisberg” ori cu “inimi de gheață” despre care nimeni nu o să afle nimic niciodată!
Cum percepe omul matur de azi aceeași perioadă? Întrebarea mă duce cu gândul la felul în care fiecare dintre noi, mai adolescent sau nu, formează, deformează și reformează imagini mentale, imagini interioare și ale memoriei. Efectul de distanțare ori de apropiere e viu și ține de felul în care te (re)vezi în anii de liceu. Mereu ceva convenabil cu imaginea ta te va face să dai o anumită semnificație unor gesturi sau unor fapte. Dacă există un paradis poetic pierdut atunci negreșit el poate fi regăsit în călătoriile nostalgice ale Bastiliei de flori, fete și foarte buțini băieți din perioada 1986-1990. Cum am fost printre liceenii care au negociat o zi și o noapte, în ianuarie 1990, cu ministrul învățământului de atunci, domnul Mihai Șora, și secretarul de stat Sorin Antohi toate drepturile pe care acum le au toți liceenii din România, mai cred că am fost o generație norocoasă pentru că am scăpat de comunism și am putut să ne exprimăm, din 22 decembrie 1989, liberi și fără să ne mai fie teamă de pedepse și constrângeri sociale ori ideologice.”
“Marfă cu diamante” este primul album fusion de poezie și muzică românească distribuit pe 147 de platforme de streaming, printre acestea regăsindu-se cele mai importante precum: Apple Music, Spotify, Tidal, Youtube Music, YOUTUBE (video stream), Amazon Music.
Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă și pe web de nume consacrate ale culturii române, invitații speciali Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și George Mihăiță. Trupa Mike Godoroja & Blue Spirit a compus și interpretat piese noi pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Art director: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător RRC: Anamaria Spătaru.
Proiectul include un volum colectiv publicat la Editura Vellant și două spectacole multimedia la CREART-Sala Teatrelli (poezie, blues și live VJ-ing) ce au fost înregistrate pe 21 martie 2026, de Ziua Internațională a Poeziei, și pe 15 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Artei.
MARFĂ CU DIAMANTE este organizat de asociația Euro Culturart în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor și co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului.
„Marfă cu diamante” este totodată un demers adresat publicului tânăr, prin ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru la care au participat adolescenți din 5 zone defavorizate cultural din București (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Străulești). Șase liceeni de la atelierele de scriere creativă, Rebecca Maria Cîrcea, Alexia Curicheriu, Costy Magher, Ștefan Matei Marinescu, Denisa Pleșca și Ioana Maria Vasilescu, publică poemele lor în secțiunea „Diamante din Cartier” a paginii web www.marfacudiamante.ro .
Proiectul MARFĂ CU DIAMANTE nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
