Fain de Dragu: două zile în care patrimoniul a devenit loc de întâlnire. Proiectul Cu Drag de patrimoniu continuă în toamnă cu noi cercetări, intervenții și întâlniri dedicate comunității

La sfârșitul lunii august, localitatea Dragu din jud. Sălaj și-a deschis porțile către propria istorie, dar și către oamenii care au venit să o descopere. Timp de două zile, în 29 și 30 august, cea de-a doua ediție a weekendului cultural Fain de Dragu a adus împreună localnici, vizitatori, specialiști, meșteri, artiști și voluntari în jurul câtorva dintre locurile care spun cel mai bine povestea comunei: biserica de lemn „Sf. Vasile cel Mare”, moara cu valțuri și castelul și parcul din cadrul ansamblului Wesselényi-Bethlen. Evenimentul a fost, totodată, primul mare moment public al proiectului Cu Drag de patrimoniu, prin care patrimoniul cultural și natural al comunei este cercetat, conservat și reinterpretat împreună cu comunitatea.

La Dragu, patrimoniul nu înseamnă doar ceea ce a rămas în picioare dintr-un trecut mai îndepărtat. Înseamnă și felul în care oamenii își amintesc un loc, poveștile care se transmit dintr-o generație în alta, arborii care au crescut odată cu satul, sunetul clopotelor, o moară care încă păstrează urmele celor care au lucrat în ea sau tehnicile prin care un meșter poate prelungi viața unei construcții vechi. Din această perspectivă, fainul din Dragu, reprezentat de peisajul cultural și de patrimoniul local, a fost celebrat și trăit împreună în cadrul festivalul omonim, Fain de Dragu.

Sâmbătă, 29 august, programul a început în parcul dendrologic al castelului Wesselényi-Bethlen cu Ospăț cu tot dragul, o masă comunitară care a adus oamenii la aceeași masă, înainte ca traseul zilei să continue către biserica de lemn și moara cu valțuri. La biserica „Sf. Vasile cel Mare”, rugăciunea a fost oficiată cu participarea preotului paroh, a starețului Mănăstirii Voievodeni și a unui preot paroh din Cluj, fiu al satului, care a copilărit în această biserică și care a povestit, cu emoție, amintirile legate de locul în care, încă de mic, a hotărât că vrea să devină preot. A mulțumit pentru șansa de a putea sluji, la rândul său, în biserica în care și-a imaginat pentru prima dată acest drum. După rugăciune, curtea bisericii s-a transformat într-un loc al întâlnirii și al memoriei, în jurul preparatelor aduse de gospodinele din sat, al poveștilor depănate împreună și al unei discuții despre intervențiile făcute până acum, dar și despre etapele care urmează pentru ca biserica să poată ajunge, în timp, la o restaurare completă. A urmat turul ghidat al monumentelor istorice din Dragu, susținut de dr. arhitect Anca Majaru, care a pus în context istoria și particularitățile patrimoniului local și a continuat firul unei zile în care locurile au fost privite prin poveștile oamenilor care le-au locuit și le locuiesc.

Turul ghidat al monumentelor istorice a pus în relație cele trei repere ale patrimoniului local, în timp ce, la platanul istoric, Ambulanța pentru Monumente – Sălaj a ilustrat tehnici tradiționale de construcție a pereților și montare a șiței într-un atelier dedicat conservării patrimoniului cultural. Pentru copii, atelierele Sub Frasini, susținute alături de voluntarii Bibliotecii, au fost un adevărat loc de joacă în aer liber: au desenat, au meșterit, au descoperit lucruri noi și, mai ales, s-au distrat împreună. Printre râsete, mâini ocupate și multă curiozitate, au petrecut câteva ore de vară în aer liber, apropiindu-se firesc de poveștile și locurile satului. Iar parcul a rămas, până la final, un loc de întâlnire pentru întreaga comunitate: muzica prietenilor care au fost și la „Danț în șură” a însoțit după-amiaza, oamenii s-au oprit la un pahar de vorbă și la bucate din vecinătate, iar umbra deasă a copacilor a adunat laolaltă generații diferite.

Tot sâmbătă, biologul Monica Beldean a ghidat un tur dedicat biodiversității parcului dendrologic, pornind de la arborii valoroși identificați în cadrul cercetării și ajungând la speciile care își găsesc aici habitatul. Cercetarea biologică a parcului, începută în cadrul proiectului Cu Drag de patrimoniu, a inclus inventarierea și cartarea arborilor bătrâni, măsurători dendrometrice și documentare fotografică, fiind completată de un Bioblitz realizat împreună cu tinerii participanți la programul Romanian United Fund.

La moara cu valțuri, seara a fost dedicată memoriei locului. Expoziția „Cu Drag de patrimoniu” a prezentat rezultatele proiectului din 2025, artistul Alexandru Claudiu Maxim a realizat o instalație, Moara de lumină, prin care memoria morii și a altor situri din proiect a fost transpusă în făină, iar turul ghidat de fostul morar al satului, dl. Ilie, a adus în fața publicului acea parte a patrimoniului care nu poate fi găsită în arhive, ci doar în memoria oamenilor care au trăit-o. Seara s-a încheiat în parc, într-o poiană de lângă Aleea cu Castani, unde oamenii s-au adunat pentru proiecția filmului Șanțul, regizat de Adrian Silișteanu, iar apoi în jurul focului de tabără, unde poveștile, dansul și cântecele au mers mai departe, acompaniate de diferiți muzicieni și o mulțime de instrumente. 

Duminica a fost dedicată comunității și tradițiilor care continuă să lege satele comunei Dragu. După Sfânta Liturghie, terenul de fotbal din parcul dendrologic a găzduit concursul gastronomic între satele comunei și jocuri de oină demonstrative. Programul a continuat cu concertul lui Jamarr, care, după ce furtuna de vară a anulat reprezentația programată în seara precedentă, s-a întors la Dragu pentru a-și ține promisiunea de a cânta pentru comunitate. Concertul a fost primit cu entuziasm mai ales de copiii din sat, care l-au acompaniat pe artist pe tot parcursul. La moara cu valțuri, scriitoarele Cristina Chira și Ruxandra Burcescu, au povestit despre oameni, locuri și întâmplări, într-o formă de transmitere a memoriei care continuă firesc tradiția întâlnirilor comunitare. Weekendul s-a încheiat cu finisajul expoziției „Cu Drag de patrimoniu”, într-un spectacol susținut de Sergiu CORBU Boldor și Dan URSU Olar, care au căutat să interpreteze și să exploreze muzical memoria și spațialitatea morii. Spectacolul a fost urmat de proiecția filmului Usturoi, regizat de Lucian Alexandrescu, iar seara a continuat în jurul focului de tabără, cu tineri din sat și din oraș, muzică și povești până târziu în noapte. Copiii au descoperit ritmuri de percuție, iar instrumentele cu corzi și de suflat, de la cele tradiționale la cele clasice, s-au întâlnit într-un jam improvizat, alături de adolescenți din sat și participanți la Vocea României. Muzica, dansul și cântările au ținut oamenii împreună până aproape de dimineață.

Fain de Dragu a avut loc în contextul Nopții Muzeelor la Sate, dar și într-un moment important pentru proiectul Cu Drag de patrimoniu: după luni de cercetare, documentare și intervenții, rezultatele au început să se întoarcă spre comunitate.

La biserica de lemn „Sf. Vasile cel Mare” au fost realizate intervenții de conservare preventivă care au vizat pardoselile, tălpile din lemn, stâlpii, scara de acces la cor și portița de acces în târnaț, precum și protejarea monumentului împotriva umezelii. Au fost prelevate probe din elementele de stejar pentru cercetare dendrocronologică, iar studenți și cadre didactice de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, cu sprijinul Asociației ARHAIC, au început documentarea iconostasului și a picturii murale interioare, pregătind astfel etapele viitoare de conservare și restaurare.

Intervențiile au fost și un exercițiu de transmitere a cunoștințelor. În cadrul Taberei de Leadership și Voluntariat de la Dragu, organizată de Romanian United Fund împreună cu Asociația ARHAIC, adolescenți din diaspora au lucrat alături de meșterul Vasile Pop la conservarea bisericii, descoperind prin practică tehnici tradiționale și principiile unei intervenții responsabile asupra unui monument istoric. La moara cu valțuri, voluntarii au realizat lucrări punctuale de întreținere și protecție, în timp ce documentarea tehnică a clădirii și digitizarea documentelor istorice au fost completate de primele interviuri pentru o arhivă de memorie orală. Turul filmat al morii, ghidat de fostul morar al satului, va sta la baza unui viitor tur virtual audio-video.

Un pas important pentru recuperarea memoriei bisericii a fost făcut și la finalul lunii iulie, când suplimentarea bugetului județean destinat protejării monumentelor istorice a făcut posibilă finanțarea recuperării a două dintre cele trei clopote pierdute în 2024. Întoarcerea lor în turnul-clopotniță înseamnă mai mult decât recuperarea unor obiecte: înseamnă recuperarea unei părți din memoria sonoră a satului.

Totodată, cercetarea de la fiecare monument a fost sintetizată într-un panou de interpretare a patrimoniului pe înțelesul vizitatorilor și a comunităților, explicând importanța locurilor prezentate.

Toamna continuă cercetarea și pune patrimoniul înapoi în mâinile comunității

Fain de Dragu nu încheie proiectul, ci deschide o nouă etapă. În această toamnă, Cu Drag de patrimoniu continuă să lucreze în Dragu, cu aceeași idee de la care a pornit: patrimoniul poate deveni o resursă pentru viitor atunci când este cunoscut, îngrijit și asumat împreună.

Elevii din Dragu se vor întoarce în băncile școlii pentru a descoperi patrimoniul local, într-un program care își propune să apropie generațiile tinere de istoria și locurile comunei. 

Proiectul va fi prezent și la cea de-a XII-a ediție a Galei Culturii Sălăjene, un moment de celebrare a oamenilor și inițiativelor care dau energie ecosistemului cultural al județului.

În paralel, cercetarea continuă în profunzime: vor fi realizate analiza biologică a materialului lemnos și expertiza tehnică a structurii bisericii de lemn, pentru ca viitoarele intervenții să poată fi fundamentate pe cât mai multe date. Colectivul de specialiști de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca va începe, de asemenea, preluarea, una câte una, a icoanelor împărătești pentru restaurare.

În septembrie, profesioniști din domeniul patrimoniului cultural și actori locali se vor întâlni la Dragu pentru a discuta despre istoria și semnificația bisericilor de lemn, dar și despre nevoile și oportunitățile pe care acest patrimoniu le poate genera pentru județul Sălaj. Întâlnirea va urmări conturarea unor direcții de revitalizare și a unui protocol participativ pentru îngrijirea patrimoniului local, astfel încât responsabilitatea pentru aceste locuri să poată fi împărțită între specialiști, autorități și comunitate.

Cu Drag de patrimoniu merge astfel mai departe, de la un weekend cultural la un proces de durată în care cercetarea, conservarea, educația și cultura se întâlnesc cu viața de zi cu zi a unei comunități. Pentru Dragu, miza nu este doar recuperarea unor monumente sau documentarea unor locuri, ci construirea unui mod în care patrimoniul să poată fi transmis, folosit și iubit mai departe – ca parte din prezent și ca resursă pentru viitor.

Despre proiect

Cu Drag de patrimoniu este un proiect derulat de Asociația ARCHÉ, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Primăria comunei Dragu, Parohia Ortodoxă Română Dragu, Școala Gimnazială Nr. 1 Dragu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Țara Silvaniei”, Asociația Biserici Înlemnite, Asociația Arhaic și Asociația Da’at.

Parteneri media: Agenția de cArte, Aici a stat, Bookhub, CVLTARTES, Graiul Sălăjean, Happ.ro, Litera 9, Magazin Sălăjean, Observator Cultural, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Revista Arhitectura, Zeppelin.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508