La editura Irizor tocmai a apărut volumul ”Un veac cibernetic de radioactivitate” de Ofelia Prodan, disponibil deocamdată doar în format electronic gratuit pentru o lună de zile.
Autoarea spune pe scurt despre carte:
Nu este o lectură comodă, este o lectură actuală și necesară!
Nu propun soluții, ci probleme!
Nu livrez adevăruri, ci întrebări despre noi ca oameni în raport cu AI!
O carte despre cel mai fierbinte subiect al omenirii – Inteligența Artificială și Omul!
Acesta este link-ul de unde se poate downloada gratuit cartea în limita celor 30 de zile.
Un veac cibernetic de radioactivitate – Payhip
Lectură radioactivă vă urează Ofelia Prodan!
Ofelia Prodan scrie o poezie neometalică, unde emoţiile devin procese, suferinţa – disfuncţie, conştiinţa – software, iar corpul – hardware dispensabil. Spectrul „fiinţei negate şi eliberate din carcasa oarbă a craniului” arată cum identitatea contează aici doar ca flux de date; concurată de „fragmente de ADN străin”, coerenţa ei îşi pierde miza. Un mediu postapocaliptic, desigur, cu aerul irespirabil şi „cerul vânăt fragmentat de aeronave”, cu buncăre, provizii, război nuclear sub semnul criminalului-prototip al vremurilor noastre, deci o poezie nelipsită cu totul de o dimensiune socială ori politică, însă în acelaşi timp, şi cu mult mai pregnant, viziunea unui viitor cu totul altfel, a unei refaceri din temelii a spaţiotemporalităţii („sub soarele acid o nouă lume se prefigura timid”). Privirea peste umăr, înapoi, reţine un dialog în nuanţe neoexpresioniste cu rădăcinile mitologice ale lumii vechi: e tot ceea ce sinele transportă cu el pe noua navă. Schizoidie care îşi regăseşte sensul („eu sunt omul care trăieşte cu un ochi deschis pe Terra şi cu celălalt pe o planetă extraterestră”) şi remarcabilă contribuţie poetică la explorarea afectului postuman, Blade Runner-ul Ofeliei Prodan face ca umanitatea, cu violenţa şi trădările ei indisolubile, să îşi apară chiar sieşi moral şi etic depăşită, în raport cu A.I.
Adrian Mureșan
Poezia Ofeliei Prodan invită la o privire din zbor, de la distanța unui zbor mental la înălțimi rarefiate, nu la îndemâna oricui, dar cu siguranță, aducătoare de mișcare diferită la nivelul conștiinței oricărui cititor. Și asta este deja o țintă ce merită atinsă prin lectura poeziei în genere. Lectura volumului său – Un veac cibernetic de radioactivitate – este un semnal de alarmă, un semn poetic neliniștitor, incomod în mare parte, nu atât prin experiența împărtășită de con-viețuire cu AI, cât prin forța specifică tocmai conștiințelor damnate ale poeților acestui nou secol XXI. Nu-i putem ascunde după deget, ei au fost mereu romantici (contradictorii, polarizați, bipolari), nu altfel decât lumea întreagă, dar și cu hiperconștiință. Unii s-au ars, alții au rezistat, dar toți au avut Ceva de spus omenirii.
Nina Vasile
Ofelia Prodan (născută în Urziceni, din 2021 trăiește la Padova) a debutat editorial în 2007, cu Elefantul din patul meu (Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 2008; nominalizare la Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2008) și a publicat mai multe cărți de poezie, printre care Ulise și jocul de șah (2011; ediție bilingvă română-engleză); Călăuza (2012; Premiul Naţional Ion Minulescu, 2013); No Exit (2015; Premiul Național George Coșbuc, 2015; Premiul Național Mircea Ivănescu, 2016); Șarpele din inima mea (2016; Premiul Cartea de poezie a anului 2016 la Festivalul Național Avangarda XXII, 2017); Clona lu’ Ofelia Prodan în aeroplan (2021; Premiul Revistei Familia în cadrul Festivalului Internațional de Poezie Sighetu Marmației, 2022). Este autoarea unui inedit jurnal de facebook, Voci cu defect special (2018). O antologie de autor i-a apărut în Spania, High (El Genio Maligno, 2017), iar în Italia volumul bilingv Elegii halucinogene (Edizioni Forme Libere, 2019; Premiul special al președintelui juriului în cadrul Premiului Bologna in Lettere, 2021; finalistă la Premiului Literar Città di Sassari, 2020) și Periodicamente ricicliamo cliché, (Edizioni Ensemble, 2023), inițial publicat la editura Limes, 2019, în limba română, cu titlul Periodic reciclăm clișeele.
Poeme ale ei au fost incluse în Voor de prijs van mijn mond (Jan H. Mysjkin, Ed. Poëziecentrum, Belgia, 2013), o antologie ce cuprinde texte de 12 dintre cei mai reprezentativi poeţi români ai ultimilor 60 de ani (Nina Cassian, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureşan, Mircea Cărtărescu etc.), precum și, printre altele, în antologia Distanze obliterate. Generazioni di poesie sulla rete (un proiect Alma Poesia, Puntoacapo Editrice, Italia, 2021). A avut o serie de lecturi publice, fiind invitată la European Poetry Slam days (Berlin, 2009), Festivalul Internațional de Poezie Palabra en el mundo (Venezia, 2018), Festivalul Întâlniri internaţionale de literatură feminină „Cornul de Aur” (Istanbul, 2019), Festivalul Literar Internațional al Sardiniei L’Isola delle Storie (Gavoi, 2019) și Festivalul Ottobre in Poesia (Sassari, 2019). La editura Limes i-au apărut, în ultimii ani, volumele de poezie Periodic reciclăm clișeele (2019), Întâmplări cu poetul d.d.marin și alte personaje controversate (2020), Rezonanța începe când oscilăm pe aceeași frecvență (2021), pentru care a primit Premiul pentru Volum de poezie la Festivalul Internațional de Poezie Getafe-Madrid, ediția a doua – Mihai Eminescu (Spania, 2023), și Lexus pe cărbune (2023).
Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi PEN Club România.
