Scemtovici & Benowitz Gallery prezintă expoziția duo “Însoțirea. Despre lut și văzduh” – Silvia Radu și Vasile Gorduz

Scemtovici & Benowitz Gallery, în colaborare cu Galeriile Rădulescu, Galeria Romană și Sineva, invită publicul joi, 2 iulie, începând cu ora 19:00, în Jean Louis Calderon nr. 34, la vernisajul expoziției „Însoțirea. Despre lut și văzduh”, curator Gilda Ghinoiu.

Expoziția reunește lucrări de pictură, grafică, ceramică și sculptură semnate de artiștii plastici Silvia Radu și Vasile Gorduz, personalități marcante ale artei contemporane românești.

«În prezența obiectelor create de Silvia Radu și Vasile Gorduz, cuvintele se mărunțesc. Devin semne sonore fără context, apariții fulgurante care nu mai reușesc să fixeze sensul discursului. Procesul de documentare mi-a demonstrat că anumite fragmente ale realității nu pot fi descrise prin cuvinte. Creațiile celor doi sunt astfel de fragmente care nu se cer vorbite; ele reclamă doar prezență și o tăcere plină de atenție, o tăcere în care opera ia în posesie realitatea și umple, rotund, spațiul.

Astăzi, când ne întâlnim cu arta lor, nu admirăm doar rezultatul eforturilor lor, ci pătrundem pe tărâmul unei memorii vizuale comune. „Însoțirea. Despre lut și văzduh poate fi citită atât ca lecție de arhetipologie, cât și ca incursiune în straturile memoriei materiilor terestre transformate în obiecte de artă, a căror forță conduce privirea către Cer și propulsează omenescul din noi în văzduh.

Expoziția urmărește convergența a două destine artistice și spirituale, reunite într-un limbaj plastic ancorat în epurarea formei și în recuperarea imaginii originare. Prin recursul la materiale primare (lut, piatră și ipsos etc.), Silvia Radu și Vasile Gorduz dezvoltă un limbaj vizual al esențializării, în care volumele sunt prelucrate astfel încât imaginile înscrise în materie operează simultan atât în registrul contemporan, cât și în cel ancestral. Revelarea arhaicului precede expresivitatea scenografică, privilegiind forma stabilă, frontalitatea și densitatea spirituală a imaginii, până la deliberata confuzie dintre operă și artefactul arheologic. Materialele utilizate devin purtătoarele unor forme situate dincolo de vizualul exuberant și de spectaculosul scenografic, care reclamă consumul imediat al privirii, înscriindu-se, în schimb, în constelațiile imaginare ale structurilor vizuale primordiale.

Revenind la neputincioasele cuvinte. Căci ce am mai putea spune, mai întâi de toate, în fața unui înger al Silviei Radu sau privind o marină sau o sculptură pe care Vasile Gorduz o circumscrie unui schematism orientat cartezian? De unde începi? Cum explici, în termeni lumești, ceea ce pare să fi fost gândit tocmai pentru a depăși cuvintele? Cum explici alegerea de a lucra cu pietrele Dobrogei, ținutul însuși fiind relicva geologică a acestei părți de lume? De unde știm dacă această alegere a fost făcută pentru proprietățile tehnice ale materialului, pentru liniștea locului sau pentru densitatea memoriei falezelor din Vama Veche, locul în care scoarța terestră a fost martora timpului geologic, care precedă omul; timpului antropologic, în care materia este transformată în unealtă și chip; timpului istoric, traversat de civilizațiile pontice, grecești, romane și bizantine; și timpului liturgic, în care materia devine pulbere și Cer, mai simplu spus, văzduh.

A prelucra aceste solide cu intenție artistică înseamnă a prelucra fibra timpului de la Facerea Lumii. Nimic nu începe de la zero atunci când sunt abordate corpuri telurice care conțin devenirile precedente și intenționalitatea devenirilor ulterioare, pentru că, desigur, nimic nu se pierde în perfecțiunea Creației, iar în natură totul renaște.

Putem spune că lucrările semnate de Silvia Radu și Vasile Gorduz poartă cu ele suflul cel lung al culturii vizuale pontice și mediteraneene, recuperând în contemporan inovațiile artei înțelese ca τέχνη și, implicit, ca instrument de cunoaștere a celor văzute și a celor nevăzute, dar imaginate.

Și atunci putem spune și că răspunsul firesc este acela că alegerea Vămii Vechi, cu al său genius loci, nu le-a aparținut lor, ci a venit spre ei prin elementele sale subtile, prin vânt sau freamătul valurilor, și că a fost intenția Providenței să-i îndrăgostească de acel loc. Vama a fost pentru cei doi nu doar locul fericitei însoțiri artistice, ci și subiect de reprezentare, factor activ al transformării materiilor de lucru, matrice anamorfică etc.

În picturile Silviei Radu, marea este lucrată cu tușe scurte, puternic mișcate. Unda acvatică se regăsește în decorul de linii fine, colorate, tremurate sau răsfrânte, aplicat pe gipsuri, prelungindu-se în modelajul monocrom. La Vasile Gorduz, experiența talasică este tradusă într-un limbaj al concentrării și al ordinii. În marinele sale, mișcarea este abstrasă în structură, iar apa și sarea devin tensiuni fizice, zemuri care îmblânzesc pietrele.

Chiar și numele locului, Vama Veche, este saturat simbolic, cu trimitere la vămile nevăzute, la Vămile Văzduhului, reprezentate în decorul parietal al bisericilor ortodoxe românești, acele limite pe care sufletul le trece pentru a se întoarce de unde a plecat, vămi spirituale necesare pentru a trece în eternitate, vămi pe care cei doi, cu siguranță, le-au trecut cu bucurie pentru a fi acum, din nou, împreună.» – Gilda Ghinou, curator

Silvia Radu (1935–2025)

Sculptoriță, pictoriță și ceramistă, Silvia Radu a fost una dintre personalitățile marcante ale artei românești contemporane. Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1960), artista a dezvoltat o operă în care sculptura și pictura s-au întâlnit într-o poetică inspirată de natură, simbolistica creștină și ideea creației ca spațiu al armoniei. După 1990, activitatea sa artistică s-a extins către pictură și proiecte culturale cu dimensiune spirituală, consolidând un parcurs creator de referință în arta românească.

Vasile Gorduz (1931–2008)

Sculptor român, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1961), Vasile Gorduz a fost una dintre personalitățile majore ale sculpturii românești postbelice. Activitatea sa artistică s-a remarcat prin explorarea dimensiunilor simbolice și metafizice ale figurii umane, într-un limbaj plastic profund original. A fost membru fondator al Gruparii 9+1, unul dintre cele mai importante cercuri artistice și intelectuale ale anilor 1980, și a fost profesor la Universitatea Națională de Arte din București. Opera sa a cuprins sculptură monumentală, lucrări de atelier și portrete dedicate unor importante personalități ale culturii române.

Vasile Gorduz a fost căsătorit cu sculptorița Silvia Radu, cei doi împărtășind o afinitate artistică și spirituală ce se reflectă în dialogul dintre operele lor.

Expoziția „Însoțirea. Despre lut și văzduh” poate fi vizitată până în 23 iulie 2026, la Scemtovici & Benowitz Gallery, în strada Jean-Louis Calderon nr. 34, de marți până sâmbătă între 15:30 – 19:30.

                                                                                  # # #

Despre Scemtovici & Benowitz Gallery

Scemtovici & Benowitz Gallery este o galerie bucureșteană inaugurată în decembrie 2022, cu misiunea de a susține scena de artă și de a crește valoarea artiștilor români pe piața locală și internațională. Galeria are un program artistic consistent și ambițios, în colaborare cu fundația culturală Art Movements Foundation. Spațiul Scemtovici & Benowitz Gallery se desfășoară pe cele două niveluri ale unui imobil construit la finalul anilor ‘20, restaurat și adaptat pentru a găzdui artă contemporană și evenimente dedicate publicului, sectorului creativ și mediului antreprenorial.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508