Declarată bestsellerul nr. 1 de către publicațiile New York Times și Washington Post, Totul e tuberculoză. Istoria și tenacitatea celei mai letale boli infecțioase, cartea celebrului autor John Green, pornește de la o observație directă și incomodă: tuberculoza nu este doar o boală a trecutului, asociată cu literatura romantică sau cu imaginile sanatoriilor de la începutul secolului XX. Ea este o patologie a unei realități contemporane, dură și persistentă care, deși poate fi prevenită și tratată, rămâne boala infecțioasă cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel global, cauzând peste un milion de decese anual.
„În aceste vremuri dificile, comunitatea medicală globală este norocoasă să se poată baza pe Green și pe activismul său inspirator”, evaluează publicația The Lancet volumul care a fost inclus de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume.
Recent lansată în România la Editura Trei, Totul e tuberculoză pleacă de la o întâlnire. Cea dintre John Green și Henry Reider, un tânăr pacient cu tuberculoză de la Spitalul Guvernamental Lakka din Sierra Leone. Relația construită în jurul acestei întâlniri devine firul narativ care leagă dimensiunea personală de cea globală. Boala capătă chip, voce și context, ieșind din zona statisticilor și intrând într-o zonă concretă, umană.
John Green spune povestea lui Henry, împletind-o cu relatări științifice și sociale referitoare la umanitatea configurată de tuberculoză și explorând felul în care alegerile noastre pot modela viitorul bolii. Unul dintre argumentele centrale este că tuberculoza nu persistă din lipsă de soluții medicale, ci din lipsă de acces, inegalitate socială și voință colectivă.
Cartea urmărește evoluția tuberculozei din Antichitate până în prezent, folosind povestea lui Henry drept exemplificare, dar și ca punct de ancorare pentru felul în care boala a fost înțeleasă și reinterpretată. Dovezi ale existenței ei apar încă din Egiptul antic, acum aproximativ 5000 de ani, iar ulterior este descrisă în aproape toate culturile, de la China și textele ebraice până la medicina greacă. De-a lungul secolelor, imaginea tuberculozei se schimbă constant, ajungând ca în Europa și SUA secolelor XVIII și XIX să fie puternic romantizată, în ciuda realității sale devastatoare. Tuberculoza era uneori asociată, prin simptomele sale, cu frumusețea feminină: paloarea, slăbirea corpului, ochii mari și obrajii febrili devin standarde estetice, iar boala este descrisă chiar ca o „maladie măgulitoare”. Pe de altă parte, este legată de ideea de geniu și sensibilitate artistică, fiind invocate frecvent nume de poeți și creatori care au murit de tuberculoză, într-un context în care se considera că „geniul merge adesea mână în mână cu declinul rapid și moartea timpurie”.
Autorul consideră că tuberculoza este, în multe privințe, o boală a „cercurilor vicioase”: o boală a sărăciei care agravează sărăcia. O boală care agravează alte boli, de la HIV la diabet. O boală a sistemelor de sănătate slabe care slăbește sistemele de sănătate. O boală a malnutriției care agravează malnutriția. Și o boală a stigmatizaților care agravează stigmatizarea. „În fața tuturor acestor probleme, e ușor să disperăm. Tuberculoza nu se mulțumește să se lase purtată pe râul întortocheat al nedreptății; ea îl lărgește și îl adâncește”, precizează autorul cărții Totul e tuberculoză.
Deși este o boală tratabilă și care poate fi prevenită, ea rămâne cea mai letală boală infecțioasă la nivel global. Această contradicție devine miza etică a cărții care urmărește și călătoria lui Henry și lupta sa cu această boală care arată, dincolo de date și explicații, cine trăiește și cine nu, în funcție de locul în care se naște, de accesul la tratament și de felul în care sunt distribuite resursele medicale. Povestea lui Henry devine astfel un exemplu concret al unei realități globale, în care progresul științific coexistă cu inegalități profunde, iar tuberculoza rămâne nu doar o problemă medicală, ci și una socială, economică și morală.
Această perspectivă explică și modul în care cartea a fost primită de public și critici, nu doar ca o analiză riguroasă, ci și ca un demers plin de compasiune. The Associated Press remarcă „atenția profundă și umană acordată fiecărui cuvânt”, iar publicația Psychology Today subliniază că „Totul e tuberculoză nu este despre o boală din vechime. Este despre ce înseamnă să fii om, despre cum înțelegem suferința, cum reacționăm la ea și ce se întâmplă atunci când privim în altă parte.”
Despre John Green
John Green a urmat cursurile școlii Indian Springs, lângă Birmingham (Alabama), apoi a studiat la Kenyon College, în Ohio, unde a avut dublă specializare în limba engleză și studii religioase. După absolvirea din 2000, a lucrat ca student capelan într-un spital de copii și a luat în calcul o carieră de preot episcopal. Experiența directă cu pacienții, confruntarea cu boala și pierderea l-au orientat însă spre alt drum, acela de a deveni scriitor. Și-a început parcursul profesional în domeniul editorial ca asistent și editor de producție la revista Booklist din Chicago. În aceeași perioadă a colaborat cu National Public Radio, pentru emisiunea All Things Considered, precum și cu postul de radio public WBEZ.
Printre distincțiile sale se numără Printz Medal, Printz Honor și Edgar Award. A fost de două ori finalist la LA Times Book Prize. Împreună cu fratele său, Hank, a creat numeroase proiecte video online, inclusiv Vlogbrothers și canalul educațional Crash Course. Autorul face parte din consiliul de administrație al organizației globale nonprofit de sănătate „Partners In Health” și a fost unul dintre vorbitorii de la reuniunea la nivel înalt a Organizației Națiunilor Unite privind lupta pentru eradicarea tuberculozei. Locuiește împreună cu familia sa în Indianapolis, SUA. Poate fi găsit la www.johngreenbooks.com sau la www.tbfighters.org, o organizație care luptă pentru a pune capăt tuberculozei. De același autor, la Editura Trei au apărut, printre altele: Căutând-o pe Alaska, Sub aceeași stea, Un șir infinit de țestoase, Antropocenul acum, De 19 ori Katherine.
