„Ce diferă acum, față de 1804 sau 1904, este că tuberculoza este vindecabilă încă de la jumătatea anilor 1950. Știm cum să trăim într-o lume fără tuberculoză. Dar alegem să nu facem asta”, precizează John Green, autorul cărții Totul e tuberculoză. Istoria și tenacitatea celei mai letale boli infecțioase, recent lansată în România la Editura Trei.
Cartea a ocupat locul 1 în topurile de vânzări de pe Amazon.com la categoriile „Boli virale”, „Istoria și filosofia științei” și „Boli transmisibile” și a fost, de asemenea, declarată #1 New York Times bestseller, #1 Washington Post bestseller și #1 Indie Bestseller de către USA Today Bestseller, atât datorită conținutului bine documentat, cât și datorită scriiturii pline de compasiune, pornind de la povestea lui Henry Reider, un pacient cu tuberculoză la Spitalul Guvernamental Lakka din Sierra Leone.
Afirmația autorului, care a fost inclus de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume, este pe cât de dură, pe atât de reală. Chiar și astăzi, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mortale boli infecțioase. În 2023, 10,8 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de TBC, iar 1,25 milioane au murit din cauza acestei boli, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, depășind la un loc malaria, febra tifoidă și victimele războiului. După perioada 2020–2022, notează Green, în care COVID-19 a ocupat primul loc, tuberculoza a revenit ca principala cauză de mortalitate infecțioasă la nivel global. Această creștere este confirmată și de stasticile care indică, potrivit INSP, că în ciuda scăderii incidenței TBC în multe părți ale lumii, în perioada 2020-2023, incidența globală a crescut cu 4,6%, ceea ce reprezintă o inversare a tendinței de scădere observată în ultimele decenii.
România se confrunta, în 2023, cu o situație mai gravă decât în anii anteriori, cu o rată de incidență de 48 de cazuri la 100.000 de locuitori și comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creștere cu peste 700 de pacienți. Potrivit unui comunicat dat publicității chiar în acest an, pe 24 martie 2026, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul Național de Sănătate Pubică informează că România continuă să înregistreze cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.
Cartea urmărește evoluția tuberculozei de-a lungul istoriei. Încă din perioada în care motorul cu abur schimbă radical lumea, la fel și numele inventatorului său, James Watt. În timp ce contribuțiile sale pun în mișcare revoluția industrială, viața personală este marcată de o luptă pe care știința nu o poate câștiga încă: cu ftizia (din grecescul phthisis, „consumare”, „veștejire”), boala care rămâne greu de înțeles și imposibil de tratat. După pierderea fiicei sale, Watt încearcă să găsească o soluție pentru fiul său, Gregory, dezvoltând un dispozitiv bazat pe administrarea de oxid de azot. Evoluția bolii este lentă și extrem de severă, marcată de tuse persistentă, febră și slăbire progresivă. Moartea lui Gregory, la doar 27 de ani, arată clar limitele medicinei din acea perioadă și conturează locul tuberculozei ca una dintre cele mai devastatoare boli la începutul anilor 1800. 100 de ani mai târziu purta numele de „tuberculoză”, o boală de care a murit și fratele bunicului matern al autorului, la 29 de ani, pe 18 mai 1930.
Tuberculoza este menționată în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind „cea mai veche boală contagioasă cunoscută”. Dovezi arheologice arată prezența ei în Egiptul antic, acum aproximativ 5000 de ani, dar și în China și în Americi, cu mult înaintea „schimbului columbian” din 1492. Analizele genetice merg și mai departe, sugerând că forme similare de boală afectau hominizii încă de acum 3 milioane de ani.
De-a lungul timpului, a fost descrisă în aproape toate culturile, sub nume diferite care surprind aceeași realitate: degradarea treptată a corpului. În China antică era numită „epuizarea plămânilor”, în textele ebraice apare ca „împuținarea corpului”, iar Hipocrate o descria ca „dintre toate bolile era cea mai aprigă și cea mai grea și a răpus cele mai multe vieți omenești.“ Indiferent de denumire, descrierea rămâne constantă: o boală care slăbește progresiv organismul și care, timp de secole, a fost percepută ca inevitabilă, indiferent de avere sau de statutul social, prin infecția cunoscută astăzi cu un microorganism numit Mycobacteium tuberculosis. Descoperirea lui de către doctorul german Robert Koch avea să ne schimbe radical perspectiva asupra bolii, dar și strategiile de combatere a ei, atât la nivel medical, cât și la nivel psihosocial. În prezent este cunoscut faptul că majoritatea cazurilor de tuberculoză activă apar la maxim doi ani de la contagiunea inițială, dar uneori infecția poate rămâne inactivă decenii întregi înainte de a exploda activ, pe fondul un sistem imunitar compromis de HIV, malnutriție, stres sau poluare aerian. „În medie, un caz netratat de tuberculoză activă răspândește infecția la 10 până la 15 persoane pe an. Pentru comparație, în medie, într-un caz de gripă, virusul se transmite la încă una sau două persoane. În cazul Covid-19, cifra este între 1,4 și 2,4”, precizează Green.
Această dimensiune medicală și statistică este completată, în Totul e tuberculoză, de o perspectivă personală care aduce boala din zona abstractă în experiența directă a tânărului pacient Henry Reider. Relația construită în jurul întâlnirii dintre autor și Henry și povestea emoționantă a acestuia devin firul narativ care leagă dimensiunea personală de cea globală. Boala capătă chip, voce și context, ieșind din zona statisticilor și intrând într-o zonă concretă, umană, construind o perspectivă documentată și accesibilă asupra uneia dintre cele mai persistente probleme de sănătate publică.
Despre John Green
John Green este un scriitor ale cărui cărți sunt premiate și devin rapid bestsellere #1, iar printre distincțiile sale se numără Printz Medal, Printz Honor și Edgar Award. A fost de două ori finalist la LA Times Book Prize și, împreună cu fratele său Hank, a creat numeroase proiecte video online, inclusiv Vlogbrothers și canalul educațional Crash Course. Autorul face parte din consiliul de administrație al organizației globale nonprofit de sănătate „Partners In Health” și a fost unul dintre participanții la reuniunea Organizației Națiunilor Unite privind lupta pentru eradicarea tuberculozei. Locuiește împreună cu familia sa în Indianapolis, SUA. Poate fi găsit la www.johngreenbooks.com sau la www.tbfighters.org, o organizație care luptă pentru a pune capăt tuberculozei. De același autor, la Editura Trei au apărut, printre altele: Căutând-o pe Alaska, Sub aceeași stea, Un șir infinit de țestoase, Antropocenul acum, De 19 ori Katherine.
