Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în parteneriat cu Expert Forum (EFOR România) și Editura Litera, organizează miercuri, 11 martie 2026, prezentarea raportului anual „Democrația și societatea civilă în Europa de Est”, urmată de un dialog public cu istoricul și jurnalistul american Anne Applebaum, una dintre cele mai influente voci contemporane în analiza autoritarismului și a transformărilor politice din Europa Centrală și de Est. Evenimentul moderat de analistul politic Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, va reuni în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” specialiști, jurnaliști, cercetători și reprezentanți ai societății civile interesați de evoluțiile politice și democratice din regiune.
Anne Applebaum este cunoscută pentru contribuțiile sale privind înțelegerea istoriei Europei de Est, a regimurilor totalitare și a provocărilor pe care le întâmpină democrațiile contemporane. Colaboratoare a revistei „The Atlantic”, autoarea a devenit una dintre cele mai influente analiste ale relației dintre memorie istorică, putere politică și propagandă.
Cartea sa „Gulag: A History” a fost distinsă cu „Pulitzer Prize for General Nonfiction”, iar volume precum „Iron Curtain: The Crushing of Eastern Europe 1944–1956” sau „Twilight of Democracy: The Seductive Lure of Authoritarianism” au devenit repere ale dezbaterii internaționale despre fragilitatea instituțiilor democratice.
Activitatea sa jurnalistică și academică este strâns legată de evoluțiile politice din Europa Centrală și de Est, regiune pe care o cunoaște încă din anii în care a relatat pentru „The Economist” despre transformările produse după căderea zidului din Berlin.
Cu prilejul participării sale la BCU „Carol I”, Anne Applebaum va prezenta două dintre volumele recente apărute în colecția Kronika a Editurii Litera.
„Axa autocraților” propune o analiză a modului în care regimurile autoritare contemporane cooperează dincolo de diferențele ideologice sau culturale. Autoarea arată că autocrațiile secolului XXI nu mai funcționează doar prin figura unui dictator izolat, ci prin rețele complexe care combină interese financiare cleptocratice, servicii de securitate și mecanisme sofisticate de propagandă. Aceste regimuri colaborează informal, împărtășind resurse, tehnologii și strategii de manipulare a informației, de la ferme de troli până la sisteme de supraveghere digitală. Această colaborare funcționează ca un conglomerat global de interese politice și economice — o rețea în care autoritarismul învață de la autoritarism și îl multiplică.
Pentru societățile din Europa de Est, analiza propusă de Applebaum are o rezonanță aparte întrucât experiența istorică a regiunii, marcată timp de decenii de controlul informației, de propagandă și de subordonarea instituțiilor statului, oferă un context prielnic pentru înțelegerea modului în care aceste mecanisme se pot adapta și reconfigura în prezent.
Cel de-al doilea volum prezentat în cadrul evenimentului, „Foametea roșie. Războiul lui Stalin împotriva Ucrainei”, reconstruiește tragedia Holodomor, foametea provocată de regimul stalinist în Ucraina în perioada 1932–1933. Bazată pe arhive deschise după prăbușirea Uniunii Sovietice, pe mărturii ale supraviețuitorilor și pe cercetări istorice recente, cartea investighează mecanismele prin care o catastrofă umană de proporții uriașe a fost posibilă — rezultatul unei combinații de ideologie, violență politică și indiferență administrativă. Una dintre dimensiunile cele mai tulburătoare ale acestei istorii este modul în care tragedia a fost ascunsă, negată sau reinterpretată timp de decenii. În acest sens, volumul devine și o reflecție asupra rolului memoriei istorice într-o societate.
„Biblioteca Centrală Universitară «Carol I» poartă numele suveranului care a înțeles, poate mai devreme decât mulți contemporani ai săi, că modernizarea unei societăți nu se sprijină doar pe instituții politice sau economice, ci și pe instituții ale cunoașterii. În viziunea regelui Carol I, universitatea și biblioteca trebuiau să devină piloni ai formării unei elite intelectuale capabile să construiască o societate modernă, solidă și responsabilă. Din această perspectivă, biblioteca este o infrastructură a culturii și a memoriei publice.
Bibliotecile universitare sunt, în același timp, spații ale responsabilității civice. Aici se păstrează idei, se conservă documente și se creează contexte de dialog care pot modela felul în care o societate își înțelege prezentul și își imaginează viitorul, cu atât mai mult astăzi, când istoria este reinterpretată, reordonată și uneori chiar instrumentalizată de putere.
Într-o lume în care sensurile trecutului se schimbă constant, instituțiile care păstrează documentele și mărturiile devin esențiale. Bibliotecile nu stabilesc o versiune oficială a istoriei, ci păstrează pluralitatea surselor care fac posibilă înțelegerea ei. Ele conservă texte, interpretări și perspective diferite — uneori chiar contradictorii — oferind societății posibilitatea de a reveni mereu la surse. În acest sens, biblioteca rămâne un martor discret, dar esențial, al schimbărilor de perspectivă prin care trec societățile într-o epocă în care informația circulă rapid, dar memoria pare uneori fragilă”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
