Joi, 15 ianuarie 2026, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române, a organizat conferința „Nicolae Iorga: 155 de ani de la naștere”, eveniment dedicat Zilei Culturii Naționale. Manifestarea a avut în centru opera și personalitatea lui Nicolae Iorga, într-un cadru de reflecție și dialog academic.
La eveniment au participat prieteni ai instituțiilor organizatoare, cadre universitare, cercetători, studenți și reprezentanți ai mass-media, publicul fiind invitat să privească figura lui Nicolae Iorga din perspective complementare.
În deschiderea conferinței, Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a subliniat că Ziua Culturii Naționale departe de a fi doar un moment festiv, este o invitație la contemplarea minților de geniu care au definit personalitatea poporului român.
De ce Nicolae Iorga astăzi? Pornind de la această întrebare, conferința a propus o privire amplă asupra unei personalități care refuză simplificarea. Istoric, profesor, publicist, om politic și spirit european, Nicolae Iorga a înțeles cultura ca pe o formă de intervenție publică și de educație a societății. Actualitatea sa derivă tocmai din această viziune: cultura ca memorie activă, ca exercițiu de rigoare intelectuală și ca instrument de înțelegere a prezentului.
Cristian Anița, directorul general al Arhivelor Naționale ale României, și-a construit intervenția pornind de la documentele de arhivă dedicate lui Nicolae Iorga, multe dintre ele rar accesibile publicului larg și prezentate în expoziția realizată în foaierul Aulei. Directorul Arhivelor Naționale a evidențiat complexitatea personalității lui Nicolae Iorga, surprinsă nu doar prin opera sa publică, ci și prin relațiile, afinitățile și tensiunile care i-au marcat parcursul, așa cum reies din mărturii contemporane și corespondență. „De la registrul de stare civilă, în care este consemnată nașterea sa, la cataloagele claselor primare, dosarul de student al Facultății de Litere și Filosofie din Iași, până la corespondența cu mari personalități ale epocii, publicistica, deciziile guvernamentale sau mărturiile din ultimele zile de viață, toate aceste documente pot fi cercetate în cadrul Arhivelor Naționale. Ele se regăsesc atât în fondurile din București, cât și la Serviciile Județene Botoșani – locul nașterii și al formării sale timpurii –, Iași – unde a absolvit facultatea –, precum și în alte județe, unde vizitele sale nu rămâneau niciodată fără ecou”, a precizat dr. Cristian Anița.
Adrian Cioroianu a susținut că Nicolae Iorga rămâne figura tutelară a istoriografiei românești, nu doar pentru secolul XX, ci pentru întregul ei parcurs. În deschiderea intervenției, acesta a subliniat rolul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” ca spațiu emblematic al culturii române, martor al viziunii pe care cel mai mare rege al acestui popor a avut-o pentru educație și cultură, ca temelii ale statului modern. Referindu-se la opera lui Iorga, Adrian Cioroianu a evidențiat dimensiunea ei excepțională și dificultatea reală de a fi parcursă integral chiar și de către exegeți, amintind atât contribuția decisivă la întemeierea studiilor sud-est europene, cât și aria vastă a preocupărilor sale – de la istoria românilor și a Bisericii, la literatura, arta și minoritățile din spațiul românesc.
În ceea ce privește activitatea sa politică, istoricul a propus o lectură comparativă și contextualizată, amintind că Iorga a făcut politică într-o Europă marcată de ascensiunea regimurilor autoritare, iar evaluarea sa nu poate fi desprinsă de realitățile epocii. Evocând sfârșitul tragic al lui Nicolae Iorga, Adrian Cioroianu a tras un semnal de alarmă asupra pericolelor radicalismului, subliniind că „extremele ucid”. Totodată, Adrian Cioroianu a relativizat ideea absenței unei „școli iorghiste”, subliniind că fiecare generație de istorici își caută reperele în funcție de propriile orizonturi intelectuale. În încheiere, acesta a ilustrat recunoașterea internațională de care s-a bucurat Nicolae Iorga prin prezentarea unor documente și imagini din patrimoniul Universității din București, între care diplome academice obținute la Oxford, Paris, Roma sau Geneva, precum și însemnele universitare purtate în mediul academic occidental.
Ioan Cristescu, managerul Muzeului Național al Literaturii Române, a adus în discuție o dimensiune mai puțin cunoscută a operei lui Nicolae Iorga: dramaturgia. Pornind de la scrierile sale de teatru Ioan Cristescu a subliniat faptul că Iorga a privit teatrul ca pe o veritabilă școală a comunității, un instrument de educație civică și culturală, în spiritul unor modele europene și al tradiției teatrului antic. Inspirat de reprezentațiile văzute la Salzburg și Szeged, dar și de convingerea că marile societăți s-au format prin cultură vie, Iorga a transformat episoade din istoria universală, mituri și figuri exemplare în piese cu valoare formativă. Această componentă a operei sale, adesea marginalizată sau ironizată, completează imaginea unui intelectual pentru care cultura nu era un exercițiu livresc, ci un act de responsabilitate față de societate.
În încheierea evenimentului, Mireille Rădoi a mulțumit vorbitorilor, partenerilor instituționali și colegilor implicați în organizarea conferinței și a invitat publicul să viziteze expoziția realizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române.
„Expoziția noastră valorifică resurse păstrate în fondurile Arhivelor Centrale, precum și ale serviciilor județene Iași și Botoșani. Structurată cronologic, aceasta conține acte de stare civilă, documente de școlarizare, fotografii inedite din copilăria și adolescența lui Nicolae Iorga, manuscrise, corespondență personală, diplome, concepte de articole, precum și documente legate de întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914). Din colecțiile BCU „Carol I” puteți descoperi publicații rare și scrieri mai puțin cunoscute – texte despre agricultură, economie, artă, religie sau comerț, primele ediții ale unor piese de teatru și publicații seriale patronate de Iorga – conturând imaginea unei personalități prolifice, a cărui operă depășește clișeele consacrate.
Ziua Culturii Naționale, mai mult decât un ritual anual, ar trebui să fie un moment în care ne întrebăm cu sinceritate ce înțelegem, ce păstrăm și ce transmitem din moștenirea pe care o invocăm atât de des. Nicolae Iorga ne oferă o lecție importantă: cultura nu este doar un obiect de muzeu, doar o carte într-o bibliotecă sau doar un document într-o arhivă. Cultura este un proces continuu care, dincolo de invocări solemne, presupune practică, dialog și asumare”, a declarat Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol ”.
