Librăria Șt. O. Iosif din Brașov găzduiește joi, 20 noiembrie 2025, începând cu ora 17:30, lansarea noului volum de poezie semnat de Angela Baciu, i-am scris lui Brauner un poem, apărut la Editura Cartea Românească. Evenimentul se desfășoară în cadrul seriei „Seri literare brașovene”, sub forma unei dezbateri cu tema „Despre rostul poeziei, azi”.
La întâlnire vor participa: Angela Baciu, Anca Ianchiș, Rodica Bretin și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuțiile vor fi moderate de Augusta Oniță-Bagoly.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Librăria Șt. O. Iosif, Uniunea Scriitorilor din România, Revista Epithet și Editura Cartea Românească.
Volumul propus de Angela Baciu explorează, în mod poetic și intens vizual, imaginarul pictural al lui Victor Brauner, surprinzând atât dimensiunea bizară și urmuziană a personajelor, cât și spațiile tensionate, adesea fragmentare, ale unei lumi care se reconstruiește prin metafore, culori și distorsiuni. Cartea beneficiază de prefața semnată de Savu Popa, din care redăm integral următorul fragment:
„Angela Baciu reușește, în volumul i-am scris lui Brauner un poem, să transpună în poezie imaginarul tablourilor pictorului, mai ales bizarul urmuzian al acestora: „i-am scris/ lui Brauner un poem/ mă aștepta la ușă/ cu umbrela deschisă/ și un șurub/ înfipt/ în tâmplă// zâmbea ușor/ o cucuvea-și/ făcea de cap/ nu aveam unde/ să mă așez/ Maestrul/ doarme în picioare/ nu sunt nici scaune/ și nici mese/ nici măcar un pat/ doar un acvariu/ cu pești morți/ se uită lung la el/ în timp ce-și numără atent/ degetele/ de la mâna stângă“.
Persistă, cel puțin în prima parte a cărții, senzația vidului existențial; concretul pare a fi o sumă de fracturi sau de frânturi; contrastele cromatice, senzoriale, cu tentă suprarealistă, topesc granițele dintre vis și realitate, dintre coerență și incoerență; pe lângă acestea se remarcă și numărul limitat de personaje, minimalismul, chiar austeritatea decorului, a evenimentelor șocante prin natura lor absurdă.
Plimbarea prin tenebrele acestui imaginar generează efecte de șoc prin agresivitatea și dinamica vizuală a unei lumi tot mai fracturate, populate de ființe incomplete corporal, într-o atmosferă în care planează un duh al eviscerării, al distrugerii: „cu scaunul pe cap/ și ochiul drept/ curgând pe caldarâm/ stă Brauner/ cu fața/ la perete// [în gara N./ sinucigașul/ își trage trenul peste el/ ca o pătură/ călduroasă]“ …»
(Savu Popa, fragment din prefața volumului)
Accesul este liber, în limita locurilor disponibile.
