Alături de cultivarea empatiei, a compasiunii și a curajului de a simți și a vorbi despre frică, aceasta reprezintă, în opinia sa, antitodul consecințelor negative care se nasc din reprimarea fricii: ura, radicalizarea, insigurarea, fanatismul.
Frica este una dintre cele mai puternice și mai contagioase emoții umane. Ea nu doar ne paralizează gândirea, dar ne fragmentează relațiile sociale, ne accentuează nesiguranța și ne împinge spre scenarii conspiraționiste, neîncredere și polarizare, este de părere Verena Kast care analizează în cartea „Viața înseamnă relație. De la Sine către lume” modurile prin care temerile puternice și neîncrederea generalizată ne transformă și ne blochează într-un ciclu de frică și chiar ură. Ea vorbește despre cum tiparele de gândire născute din această emoție bazală și profundă alimentează narațiunile conspiraționiste, radicalizarea și fanatismul, precum și despre direcții concrete de intervenție în mediul online și offline.
Celebra analistă jungiană, prezentă în România joi, 13 noiembrie, de la ora 19:00 la Cărturești Verona pentru lansarea cărții Viața înseamnă relație și sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 10:00 pentru prelegerea din cadrul conferinței „In creation you are created (Jung). Creativity in Jungian Psychology”, a Societății Române de Analiză Jungiană, analizează de asemenea și mecanismele pe care frica le declanșează în noi și modul în care aceasta este molipsitoare. Ea precizează că frica trezește resentimente și experiențe vechi, care au reprezentat o povară și care sunt reactivate în situații de incertitudine. Iar când stima de sine este diminuată, frica se intensifică și se răspândește rapid, alături de neputință, nesiguranță și sentimentul de neajutorare.
„Oamenii sunt incredibil de interesanți pentru că rareori acționează la fel. Ca expertă, cunosc răspunsul de frică în detaliu: în cazuri individuale, fiecare persoană reacționează diferit, uneori destul de surprinzător. Sunt, de asemenea, impresionată de puterea noastră de auto-vindecare, datorită căreia găsim o cale de ieșire din situații dificile”, menționa Verena Kast într-un interviu recent. Una dintre aceste resurse la care face referire și pe care o dezvoltă în conținutul volumului publicat la Editura Trei, în colecția Misterele inconștientului colectiv, este chiar schimbarea perspectivei despre frică. Ce poate fi privită și printr-o lentilă pozitivă care să ne conducă spre ceilalți oameni și spre construirea de relații semnificative.
Analista jungiană le oferă astfel cititorilor o informație valoroasă: atunci când apare frica, se activează automat sistemul nostru biologic de atașament. Același mecanism care, la orice specie, determină puiul să caute protecție la o figură familiară, de obicei părintele. Acest comportament nu dispare odată cu vârsta: și la adulți, în fața primejdiei, căutarea unei relații umane sigure este instinctivă. Prezența unei persoane de încredere reduce semnificativ teama, oferind senzația de siguranță și de sprijin. Ca exemplu, Kast descrie în „Viața înseamnă relație. De la Sine către lume” un studiu, citându-l pe Gerald Hüther. Acesta relatează o concluzie surprinzătoare a unei cercetări referitoare la stres: când un câine trece prin fața unei maimuțe închise într-o cușcă, maimuța reacționează cu frică. Aceasta se poate măsura cu ușurință în funcție de secreția de cortizol (hormonul stresului). Dar, dacă maimuței din cușcă i se mai alătură una, ea nu mai simte atâta frică. Însă trebuie să fie o maimuță cunoscută. „Experiența aceasta poate fi transferată și asupra oamenilor. Pentru că,” precizează Kast, „știm că în relații frica scade. (…) Într-o intervenție în situație de criză, unui om îi piere frica cu ajutorul altui om pe care-l percepe drept competent și susținător în situația respectivă. Se știe că frica prostește, că frica paralizează. Când unui om îi piere frica într-o situație de criză, fie și numai puțin, el își poate accesa iar resursele, îi vin iar idei, își regăsește speranța și curajul de a simți frică”.
O altă soluție pe care psihoterapeuta o oferă celor care doresc să știe mai multe despre cum să gestioneze această emoție pentru a nu deveni copleșitoare este aceea de a recunoaște și de a vorbi despre frică. O acțiune care aduce curaj, nu vulnerabilitate. Pentru că, în opinia sa, bazată și pe o experiență de 60 de ani în lucrul terapeutic cu oamenii, a sta de vorbă despre frică și a recunoaște că o simțim înseamnă în primul rând să nu o alimentăm. Și astfel să o diminuăm, mai ales pentru că, în prezent, nu avem nevoie de oameni neînfricați, „de reprimarea fricii sau de un soi de nepăsare față de probleme, ci mai degrabă de o anumită seninătate” care poate exista în noi doar prin cultivarea unor valori precum compasiunea, umanismul, dar și solidaritatea. „Când vedem în cineva cel mai mare potențial al său, când percepem o altă persoană în disponibilitatea sa pentru posibile evoluții, atunci, în rezonanță cu acest lucru, persoana iubită se poate dezvolta și în această direcție. Iubirea poate transforma oamenii”, iar pe aceste valori se sprijină atât existența sa, cât și practica meseriei de terapeut.
Ce alte soluții descrie, inclusiv prin exemple de abordare a conținutului negativ din postările online, cititorii pot afla din volumul Viața înseamnă relație, compus din fragmente selectate de către Christiane Neuen din opera cuprinzătoare a Verenei Kast, cu ocazia aniversării a 80 de ani de viață.
Cei care doresc să o întâlnească pe Verena Kast o pot face joi, 13 noiembrie, de la ora 19:00 la Cărturești Verona, la lansarea cărții „Viața înseamnă relație. De la Sine către lume” sau sâmbătă, 15 noiembrie, de la ora 10:00 la conferința „In creation you are created (Jung). Creativity in Jungian Psychology”, organizată de Societatea Română de Analiză Jungiană, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea lui C.G. Jung. Mai multe detalii: https://sraj.ro/creativitatea-ca-act-de-supravietuire-psihica-viziunea-verenei-kast/
VERENA KAST, doctor în psihologie analitică, este profesor de psihologie la Universitatea din Zürich și psihoterapeut cu practică privată. Este lector și analist formator la C.G. Jung-Institut din Zürich și autoarea multor lucrări despre psihologia emoțiilor, bazele psihoterapiei și interpretarea basmelor și a viselor. La Editura Trei, de aceeași autoare, au mai apărut: „Mai mult timp pentru suflet”, „Dinamica simbolurilor”, „Depășirea de sine”, „Fiicele tatălui, fiii mamei”, „Umbra din noi”, „Cartea imaginilor” în colaborare cu Ruth Ammann și Ingrid Riedel.
