La 36 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste și deschiderea drumului către democrație, proiectul artistic CELULA Free AIR a reprezentat un spațiu de explorare comună pentru artiști români și polonezi, invitați să cerceteze împreună felul în care libertatea se așază în straturile memoriei. Derulat în colaborare de Celula de Artă și The Eugeniusz Geppert Academy of Fine Arts din Wrocław, proiectul a reunit artiști din România și Polonia într-un demers comun ce a pus în dialog memoria, spațiul, identitatea și limitele – toate subsumate metaforei centrale a „celulei”, înțeleasă atât ca restricție, cât și ca fundament vital. Într-un context european marcat de tensiuni politice și de conflict armat în proximitatea celor două țări, analiza libertății a dobândit o relevanță suplimentară, transformând proiectul într-un cadru de reflecție colectivă asupra felului în care societățile democratice își negociază prezentul.
La proiect au luat parte artiștii români Daniel Loagăr, Bogdan Negulescu, Andreea-Eliza Petrov, Anca Koller, Gizella Popescu și Alex Manea, cărora li s-au alăturat, în calitate de participanți invitați sau voluntari, Evghenia Grytsku și Alexandra Teletin. Din partea Eugeniusz Geppert Academy of Fine Arts au participat patru artiști doctoranzi – Mariusz Gorzelak, Aleksandra Szlek, Andranik Sahakyan și Palina Okrugina – împreună cu artiștii voluntari Astitva Singh și Leila Moosavi, care au documentat independent tema libertății din perspectivă interculturală, raportându-se atât la contextul european, cât și la propriul bagaj cultural și care au adus în proiect nu doar perspectiva Poloniei, ci și pe aceea a unor spații culturale mai îndepărtate, unde libertatea se trăiește diferit. Întâlnirea acestor parcursuri – personale, istorice, geografice – a amplificat nuanțele temei și a făcut vizibilă diversitatea modurilor în care trecutul impregnează prezentul.
Etapa de documentare, desfășurată între 30 iulie și 18 august 2025, a constituit miezul procesului artistic. Artiștii români au urmat o rezidență itinerantă ce a traversat orașe emblematice pentru istoria comunismului și pentru traiectoria lor democratică ulterioară: București, Timișoara, Budapesta, Praga, Wrocław și Berlin. Aceștia au documentat modul în care memoria comunismului și transformările post-revoluționare sunt prezentate în muzee, spații memoriale și instituții de artă contemporană. Au luat notițe, au realizat fotografii, schițe și materiale video, completând cercetarea cu discuții cu localnici și ghizi.
În București, traseul a deschis ușa către mecanismele intimității politice și a inclus Casa Ceaușescu, Muzeul de Artă Recentă, Muzeul de Istorie și Muzeul Comunismului. La Timișoara s-a rememorat începutul libertății și au fost vizitate Memorialul Revoluției, Muzeul Consumatorului Comunist și Piața Libertății. Budapesta a pus în fața grupului monumentalitatea memoriei iar itinerariul a cuprins Memento Park, Ludwig Museum, Kunsthalle și Capa Center, iar în Praga – Muzeul Comunismului, Kunsthalle, Rudolfinum și DOX, care au prezentat luciditatea unei societăți care își privește trecutul fără să-l ascundă. La Wrocław, curatoarea Evghenia Grytsku a propus un tur ghidat al orașului, completat de vizite la Muzeul Four Domes și Centrul de Istorie al Depoului, pentru a explora fluiditatea unei așezări reconstruite peste straturi succesive de identitate. În Berlin s-a închis cercul, fiind expusă fizic ruptura dintre lumi, prin vizitele la Neue Nationalgalerie, Hamburger Bahnhof, Muzeul Comunismului RDD și Zidul Berlinului.
Această etapă a construit un cadru conceptual comun, articulat în jurul întrebării: „Este aerul singurul lucru asupra căruia nu pretindem nicio îngrădire?”.
Un moment central al proiectului a fost întâlnirea de lucru dintre artiștii români și cei polonezi, desfășurată la Wrocław. Fiecare participant și-a prezentat mapa personală de documentare, iar în urma dialogului, artiștii au realizat câte o a doua mapă colectivă. Schimbul a inclus o masă rotundă intensă, în care au fost discutate perspective asupra revoluțiilor din regiune, experiențele personale legate de regimurile totalitare și relația dintre libertate și memorie. Prezența unei artiste originare din Belarus a adus un strat suplimentar de actualitate, oferind perspectiva unei persoane pentru care autoritarismul reprezintă o realitate încă prezentă. Întregul proces a fost documentat foto-video și a stat la baza conturării direcțiilor pentru lucrările finale.
În 25 septembrie 2025, proiectul s-a deschis către publicul larg prin două expoziții organizate în paralel:
- La Wrocław, în spațiul MiserArt Gallery, timp de două săptămâni, expoziția curatoriată de Evghenia Grytsku a combinat lucrări noi cu un eveniment special, un tur ghidat ce a pus în lumină procesele invizibile ale creației.
- La București, la Art Safe, vernisajul integrat în Noaptea Albă a Galeriilor a amplificat energia publicului și a conectat proiectul la circuitul cultural al orașului. Curatorii Daniel Loagăr și Andreea-Eliza Petrov au construit o instalație spațială ca un ansamblu de „celule” — insule în care fiecare artist și-a transformat cercetarea în formă, imagine și gest.
Peste 30 de lucrări — instalații, picturi, sculpturi, performance-uri, tehnici hibride — au conturat un discurs colectiv despre libertate, memorie și vulnerabilitate. Un material video realizat pe parcursul rezidenței itinerante a completat expoziția, aducând înapoi drumurile, mișcarea, privirile și locurile care au născut proiectul.
Prin conceptul său vizual axat pe „celulă” ca spațiu-limită și spațiu-matrice, designul expozițional a creat enclave artistice distincte, care au permis fiecărui artist să își prezinte perspectiva asupra libertății, memoriei și identității.
CELULA Free AIR s-a conturat astfel ca un demers transnațional ce a recuperat memoria recentă, a stimulat dialogul intercultural și a încurajat experimentul artistic într-un moment în care reflecția asupra libertății devine mai necesară ca oricând. Prin cercetare, colaborare și expunere publică, proiectul a oferit publicului o nouă lentilă prin care să își examineze moștenirea culturală și a consolidat prezența artei contemporane românești și poloneze în circuitul internațional.
Celula de Artă este un proiect cultural independent condus de artiști (artist-run), ce a debutat în 2017 și se manifestă în multiple spații de artă contemporană permanente sau temporare.
Parteneri media: Agentia de cArte, Bookhub, Carturesti, Clivaj, Contacte Culturale, Curatorial, Dreaming Of, Empower Artists, Happ.ro, IQads, Modernism, Munteanu, Observator Cultural, Propagarta, PRwave, Radio Romania Cultural, Radio Bucuresti FM, Radio Romania International, Subversiv, The Institute, Zeppelin, Zile si Nopti.
Facebook: https://www.facebook.com/celuladearta
Instagram: https://www.instagram.com/celuladearta
CELULA Free Air este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
