Vasile Dem. Zamfirescu lansează ”Jurnal de psihanalist” – fragmente din experiența de cabinet și de viață a unui psihanalist

Conform accepțiunii clasice, cel care practica psihanaliza, în viziunea lui Sigmund Freud, trebuia să fie ca un „ecran alb”, lipsit de emoții și identitate personală în cabinet, pentru a ajuta astfel analizandul să-și poată proiecta asupra sa conținuturile inconștiente generatoare de conflicte. Orice ieșire din acest anonimat, spunea întemeietorul psihanalizei, poate perturba acest proces. Deși nici el, nici mulți dintre succesori nu au practicat de fapt în acest fel, misterul a învăluit întotdeauna psihanaliza și pe practicanții săi, construind în jurul profesiei aceeași curiozitate ca cea manifestată asupra funcționării psihicului uman. 

Joi, 8 mai, de la ora 16:00, la Facultatea de Psihologie a Universității Titu Maiorescu și luni, 12 mai, de la ora 18:00, la Biblioteca Centrală Universitară, Salonul „Carol I”, cunoscutul profesor, psihanalist și filosof Vasile Dem. Zamfirescu dezvăluie părți din acest mister în cea mai recentă carte publicată la Editura Trei, a cărei lansare o va susține în cadrul celor două evenimente, primul dedicat studenților și masteranzilor și cel de-al doilea publicului larg. După un travaliu de lucru îndelungat, care a însemnat parcurgerea a 1000 de pagini de însemnări notate pe parcursul a 26 de ani, începând cu 1999 și până în prezent, Jurnal de psihanalist   sintetizează, după cum afirmă autorul, „acele secvențe concludente de manifestare a inconștientului, semnificative atât pentru specialiști, cât și pentru persoanele care ar dori să vadă ce se întâmplă într-o psihanaliză, dar nu prea au cum”.

Astfel,Jurnal de psihanalist” deschide ușa către cabinetul de psihanaliză și către lumea interioară care refuză să se supună logicii raționale a conștientului: vasta și puternica lume a inconștientului, care ne ghidează uneori în moduri subtile, alteori violente alegerile, deciziile, formele de suferință. Dar care, în aceeași măsură, reprezintă totalitatea profundă a ființei noastre ce se cere auzită, văzută, ascultată, integrată. Prezentând secvențe din terapiile psihanalitice ale autorului, volumul este o incursiune elocventă și captivantă în lumea inconștientului, a mecanismelor de apărare, a rezistențelor și a conștientizărilor avute de cei care au călcat pragul cabinetului său. Și care au ales psihanaliza ca formă de întâlnire cu propria lume interioară încă nedescoperită și de vindecare sau, altfel spus, de maturizare. Adnotările transcrise de-a lungul timpului din diferite ședințe de psihanaliză așază concepte într-o formă vie, exprimând concis unitatea și forța de manifestare a surselor inconștiente care ne influențează existența și devenirea. Acestea fiind însoțite și de modalitățile de lucru și de interpretare, procese exprimate de ambele părți implicate. Comunicarea de la inconștient la inconștient, analiza viselor, interpretarea actelor ratate, transferul și contratransferul, puterea și semnificația tăcerii sunt tot atâtea modalități de înțelegere și eliberare a conținuturilor psihice generatoare de conflicte emoționale și redarea lor în conștient, pentru a fi acceptate și integrate în etapele de vârstă potrivite.

Însă, Jurnal de psihanalist este mai mult decât un jurnal profesional. Este, de asemenea, o incursiune în momente semnificative de viață, frânturi de trăiri, de autoanaliză și înțelegere a acestora în relația cu sine, cu familia, cu colegii, cu evenimentele sociale, toate alcătuind o altă realitate dincolo de cabinet, prin care autorul se lasă cunoscut. Îmbinând dialogul și narațiunea, umorul și autoironia cu contemplarea, Vasile Dem. Zamfirescu transpune reflecții asupra propriilor analize și vindecări legate de momente din copilăria sa și din relația cu părinții sau detalii despre drumul formării pe linie filosofică alături de „părintele spiritual” Constantin Noica. Printre acestea se regăsesc și importanța și influența modelelor de viață, alături de necesitatea și puterea pozitivă a idealizării, un mecanism cu conținuturi importante pentru cel care a devenit, la rândul său, formator și model al multor generații de tineri și profesioniști în domeniul psihologiei. Nu lipsesc din jurnal nici referiri la „întâlnirea” cu dosarul său de la Securitate. 

 Pe lângă reconstruirea unor astfel de momente, cititorii vor traversa evenimente sociale care aduc împreună generații, fie în descoperirea, fie în reamintirea unor momente marcante din istoria personală și colectivă, trecută și recentă, alături de semnificațiile lor, printre care se numără perioada comunistă sau perioada pandemică.

Într-o îmbinare aparent întâmplătoare ca succesiune de planuri, dar semnificativă a unor fragmente de viață, fie de-o parte, fie de alta a fotoliului din cabinet, volumul surprinde acele momente de insight prin care cititorii devin martori ai mai multor vieți, pe măsură ce lectura îi va absorbi. „Jurnal de psihanalist” urmărește astfel mai multe planuri, care îi vor purta pe aceștia nu doar în cabinetul de lucru sau în lumea autorului, ci și într-o călătorie interioară a propriei existențe. 

Vasile Dem. Zamfirescu este profesor universitar, psihanalist, filosof, membru formator și supervizor al Societății Române de Psihanaliză, membru al Asociației Psihanalitice Internaționale (IPA), cofondator și președinte al Asociației Insight pentru promovarea psihanalizei relaționale, autor al mai multor cărți cu teme de psihanaliză.

Este, de asemenea, unul dintre puținii autori ai unor cărți de psihanaliză din România, publicate în perioada comunistă. Mai precis, „Etică și psihanaliză”, o lucrare apărută în 1973, în perioada în care această disciplină era interzisă.

După anul 1990, Vasile Dem. Zamfirescu și-a propus și a reușit să-și grupeze activitățile în jurul unui singur scop: promovarea psihanalizei în cultura română. În paralel cu activitatea din cabinetul de psihanaliză, începând cu anul 1990 a predat la mai multe facultăți din București, transmițând mai multor generații de studenți cunoștințe despre psihologia sau filosofia inconștientului. Cărțile publicate în ultimii ani s-au alimentat din activitatea de profesor: Introducerea în psihanaliza freudiană și postfreudiană (curs ținut la Facultatea de Psihologie a Universității Titu Maiorescu) și Filosofia inconștientului

Începând cu anul 1994, Vasile Dem. Zamfirescu a coordonat la Editura Trei, al cărei cofondator este, colecția Biblioteca de psihanaliză, care includea operele lui Freud și Jung, înlocuită astăzi de colecția Psihanaliză contemporană. „Eseuri de psihanaliză aplicată” de Sigmund Freud a fost prima carte cu care Editura Trei începea, în urmă cu 31 de ani, un demers amplu al cărui obiectiv era traducerea și publicarea operelor și autorilor esențiali din domeniul psihanalizei, în România, după 50 de ani de cenzură comunistă.  Dintre cărțile sale, printre care se mai numără și Între logica inimii şi logica minţii, Povestiri de psihoterapie românească (coordonare), Nevroză balcanică, În căutarea sinelui, două au fost distinse cu premii semnificative: În căutarea sinelui a primit în anul 1994 Premiul pentru critică și eseu din partea Asociației scriitorilor din București, iar Filosofia inconștientului a primit în anul 2018, din partea Academiei Române, Premiul Constantin Rădulescu-Motru.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508