O lectură viscerală a naturii (care lasă la o parte viziunea carteziană a unui peisaj liniar și idilic) este noua propunere a pictorului Bogdan Mihai Radu în care tema “natura naturans” este relevată de tușe și frământări interioare. Supusă procesului activ al creației, acumulând și asimilând forțele și principiile active ale naturii, esența dinamică a existenței, lucrările artistului transilvănean deschid întrebări ori dileme: peisajul e o dedublare metaforică a artistului sau o necesară oglindire?
Picturile în ulei, completate de schițe, laviuri și tehnici mixte pe hârtie, construiesc o cartografie afectivă și senzorială a pădurilor transilvănene. Nu avem de-a face cu o reprezentare descriptivă, ci cu o radiografie poetică a peisajului. Copacii se transformă în personaje, în martori contorsionați ai timpului și climei, în urme ale memoriei locului. Textura păstoasă, gestualitatea materiei picturale, paleta tensionată dintre pământiu, violet, griuri și petele de lumină sparte, toate construiesc un univers intens, aproape tectonic, în care natura pare să-și dezvăluie propriul corp. Cu toate acestea, Bogdan Mihai Radu păstrează un echilibru subtil între lirismul cromatic și dramatismul compozițional. Lucrările sale emană o forță brută, dar nu lipsită de melancolie. Ele par să capteze acel moment liminal dintre iarnă și primăvară, dintre degradare și renaștere. O stare de așteptare și tensiune specifică pădurilor seculare din Transilvania.
La o citire mai aprofundată, putem sesiza în picturile lui BMR, ecourile artiștilor Chaïm Soutine și Anselm Kiefer. De la Soutine, pare să fi împrumutat intensitatea aproape viscerală a tușei și înclinația spre deformarea poetică a formei. În același timp, putem identifica o apropiere subtilă de universul grav și stratificat al lui Anselm Kiefer, în cromatica înnourată, telurică, dar mai ales în felul în care pictura devine o formă de introspecție. Natura nu este doar observată, ci trăită, absorbită, transformată în textură și memorie vizuală. Astfel, Bogdan Mihai Radu nu citează, ci metabolizează. El transformă aceste influențe într-un limbaj propriu, în care gestul pictural devine instrument al revelării.
Expoziția de față este o călătorie aproape omirică în straturile profunde ale unei geografii afective. Anatomia peisajului transilvănean devine astfel un act de reconstituire, o arheologie picturală a naturii, dar și o introspecție în fibra unui loc care continuă să pulseze în imaginarul colectiv.
Mihai Zgondoiu
Artist & Curator
”Anatomia peisajului transilvănean”
Bogdan Mihai Radu
Curator Mihai Zgondoiu
Muzeul de Artă Brașov
25 aprilie – 15 iunie 2025
