Săptămâna viitoare, joi, 6 martie, de la ora 18.00, ca o avanpremieră la Ziua Femeii, Editura Trei și Headsome Communication organizează un eveniment care își propune să celebreze forța scriiturii feminine.
Sub motto-ul „Clubul Vrăjitoarelor”, organizatorii le propun cititorilor o discuție despre autoarele Slavenka Drakulić și Dubravka Ugrešić, două scriitoare care au sfidat timpul și frontierele, cucerind cititorii prin povești ce ard și fascinează.
Cele trei evenimente vor avea loc simultan la trei importante librării independente din București, Timișoara și Cluj-Napoca: Seneca Anticafe, La Două Bufnițe, respectiv Bookstory. La discuții și-au anunțat până acum prezența și o serie de nume cunoscute ale lumii culturii scrise autohtone, precum Octavia Nedelcu – excelentă traducătoare de literatură croată, cea care semnează și edițiile în limba română ale cărților celor două autoare, Oana Fotache – teoretician literar, decana Facultății de Litere a Universității din București, scriitoarele Doina Gecse Borgovan, Daniela Rațiu și Luminița Corneanu, istoricul Radu Mârza, scriitorul, traducătorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, traducătorul și editorul Dan Croitoru, Daniela Kohn și Gabriel Kohn, profesori universitari, contributori ai Dicționarului romanului central-european din secolul XX, Ana Pușcașu – profesor al Universității din Cracovia, Andreea Medinschi și Oana Boca Stănescu – consultante în comunicare, pasionate de literatura fostei Iugoslavii, Laura Câlțea Vinț – editor, blogger.
Critice acerbe ale regimului generalului Franjo Tudjman, Slavenka Drakulić și Dubravka Ugrešić fac parte din grupul celor „cinci vrăjitoare de la Zagreb”, alături de Rada Iveković, Vesna Kesić și Jelena Lovrić. Povestea are legătură cu o întâmplare din jurul anului 1992, atunci când revista Globus a publicat un articol intitulat „Croatian Feminists Rape Croatia”. În acest material, cele cinci scriitoare și jurnaliste croate care s-au opus tendințelor naționaliste au fost puternic atacate, primind eticheta de „vrăjitoare”.
Evenimentul din data de 6 martie își propune să pună în lumină forța scriiturii celor două scriitoare din fosta Iugoslavie.
Supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, scriitoarea și eseista Slavenka Drakulić este considerată astăzi una dintre cele mai proeminente voci din spațiul ex-iugoslav. Numele ei apare în mod constant în prestigioase publicații internaționale precum The New Republic, The New York Times Magazine, The New York Review of Books, Süddeutsche Zeitung, Internazionale, Dagens Nyheter, The Guardian, Eurozine și este invitată adesea la cele mai importante dezbateri internaționale pe teme politice și literare. În 2004 a primit prestigiosul Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung, iar în 2010, în cadrul Reuniunii Internaționale a Scriitorilor care a avut loc la Praga, a fost numită una dintre cele mai influente scriitoare europene a vremurilor noastre.
În limba română i-au fost traduse, în Anansi. World Fiction, Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso, povestea relației dintre fotografa Dora Maar cu Pablo Picasso, și Patul Fridei, roman în care explorează viața lăuntrică a uneia dintre cele mai excentrice artiste ale lumii.
Cărțile ei au fost traduse în peste douăzeci de limbi.
Dubravka Ugrešić este o scriitoare cu o notorietate care depășește granițele Europei. S-a născut în fosta Iugoslavie, pe teritoriul actualului stat croat, s-a exilat din motive politice, din ostilitatea față de politica naționalistă din propria țară, iar până în 2023, când a plecat dintre noi, a trăit la Amsterdam.
Înainte de a părăsi țara natală, Dubravka Ugrešić a lucrat vreme de douăzeci de ani la Institutul de Teoria Literaturii din cadrul Universității din Zagreb, urmându-și, de asemenea, cariera de scriitoare. Literatura rusă de avangardă i-a stârnit interesul şi, în cadrul unui program editorial internațional, a redescoperit scriitori ruşi uitați, a publicat un volum de eseuri despre proza contemporană rusă şi diverse traduceri. De-a lungul anilor ’80, a publicat povestiri şi romane foarte apreciate de critica literară, printre care Străbătând fluxul conştiinţei (1988), distins cu prestigiosul premiu NIN. Din cauza poziţiei sale critice faţă de excesele naţionalismului din fosta Iugoslavie, în 1991 a devenit victima unei violente campanii de presă. Hărţuirile îndelungate şi ostracizarea din viaţa publică au determinat-o, în cele din urmă, să părăsească Croaţia în 1993. A continuat să lucreze la publicaţii europene şi să publice romane şi volume de eseuri, printre cele mai cunoscute numărându-se Cultura minciunilor (1995), Muzeul capitulării necondiţionate (1997), Cititul interzis (2001), Ministerul durerii (2004), şi a fost distinsă cu importante premii literare europene. Mulțumesc mult. La Editura Polirom au apărut Ministerul durerii (2010, 2023) și Baba Iaga a făcut un ou (2024). Cărţile ei au fost traduse în toată lumea, în peste douăzeci de limbi.
