spot_img

„Intervenții artistice în peisajul urban post-socialist” 

Seria de conferințe „Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean” 

Dată: Miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 18:00

Desfăşurare: La sediul Muzeului Hărților, Strada Londra nr. 39, sector 1, București

Acces: Conferința este organizată cu prilejul Zilei Culturii Naționale, iar intrarea este liberă, pe bază de înscriere, în limita locurilor disponibile: 

https://eventbook.ro/other/bilete-riveran-memorie-locala-dambovita-in-imaginarul-bucurestean

Pe 15 ianuarie, de la ora 18:00, va avea loc ultima conferință din seria „Riveranul”: „Intervenții artistice în peisajul urban post-socialist”, susținută de Alexandru Groza, managerul Muzeului Ororilor Comunismului din România, și Ioana Marinescu, muzeograf la Muzeul Hărților. Invitatul special este arhitectul Alexandru Panaitescu. Evenimentul marchează finalul proiectului „Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean” și va oferi o perspectivă asupra interacțiunii dintre patrimoniul urban și expresiile artistice contemporane.

Cu ocazia acestei ultime întâlniri din seria de conferințe organizată în parteneriat de Muzeul Hărților (MH) și Muzeului Ororilor Comunismului din România (MOCR), vor fi prezentate concluzii privind sistematizarea apelor, viața urbană, dar și modul în care arta contemporană s-a integrat în această moștenire socialistă.  

Evenimentul se va bucura și de un invitat special, arhitectul Alexandru Panaitescu, autorul volumului „De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în București 1945- 1989”.  Acesta va explica despre relația orașului cu apele și experiența sa în proiectarea metroului bucureștean. Arhitectul Panaitescu a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii capitalei, dar și la discuțiile teroetice și la modul în care percepem istoria recentă. 

Urmărind istora sistematizării arhitecturale, întâlnirea se va încheia cu un studiu de caz despre „imaginarul apelor” în arta contemporană și modul în care artiștii s-au raportat la moștenirea socialistă.  

În 2004, după deschiderea Muzeului de Artă Contemporană în Palatul Parlamentului, mai mulți artiști ai Generației 2000 au devenit atenți la arhitectura și sistematizarea urbană. Aceștia au examinat critic moștenirea arhitecturală socialistă și au produs lucrări care ilustrează diferite reacții la aceasta. Un astfel de exemplu este și activitatea lui Daniel Gontz din perioada 2004 – 2007, când lucrările sale au depășit spațiul muzeului și al galeriilor într-o abordare inedită. În 2007, Daniel Gontz a colorat  apa din fântânile bucureștene, producând un moment de entuziasm și interes din partea locuitorilor orașului care se fotografiau cu această instalație.

Conferința punctează ideea că arta contemporană este un vehicul important atunci când discutăm despre istorie și societate și că artiștii ne pot furniza perspective complexe despre cultura și orașul în care locuim. 

Alexandru Groza (n. 1990) este managerul Muzeului Ororilor Comunismului din România, instituție înființată în decembrie 2020. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și a fost Fulbright Visiting Researcher la Institute of Slavic East European and Eurasian Studies (ISEEES) la Universitatea din California – Berkeley. 

Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Printre interesele sale se numără imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, apărute la Editura Vellant, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.

Alexandru Panaitescu (n. 1948) a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” în 1974. Între 1976 și 1993, a fost membru al echipei de proiectare a metroului bucureștean, contribuind semnificativ la arhitectura stațiilor Ing. C. Georgian, Piața Sudului și Aviatorilor, și colaborând la proiectarea altor stații precum Piața Unirii 1, Crângași și Piața Romană. Între 2010 și 2014, a ocupat funcția de vicepreședinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România (OAR). 

Seria „Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean” este un proiect inițiat de MOCR în parteneriat cu MH despre istoria și relația Bucureștiului cu Dâmbovița şi Colentina. Conferințele anterioare au inclus prezentări interdisciplinare susținute de arhitecții Dorothee Hasnaș și Dimitrie Grigorescu, arheologul și istoricul Mihai Florea. Aceștia au urmărit urbanizarea orașului în jurul râului Dâmbovița începând cu secolul al XIX-lea și culminând cu perioada comunistă și post-socialistă. Aceste discuții au reflectat evoluția capitalei, care s-a transformat dintr-un oraș cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundațiilor, într-o metropolă cu standarde de viață moderne.

Muzeul Ororilor Comunismului în România este o instituție tânără, a cărei menire este de a conserva, expune și analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituția noastră și-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public și privat, național, dar și internațional. Crearea de expoziții, organizarea de conferințe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acțiune ale MOCR. https://www.mocr.ro/

Muzeul Hărților (MH) din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. MH îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. http://www.muzeulhartilor.ro/
Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508