Volumul ”Poveștile orașului Câmpulung”, scris de Adrian Săvoiu, recent apărut la editura Total Publishing din București, se înscrie pe linia altor cărți ale autorului, fie că este vorba de ”Câmpulung-Muscel. Scrinul cu amintiri” (2005), ”Câmpulungul în mărturiile vremii” (2008), ”Mănăstirea Nămăești în mărturisiri ale peregrinilor” (2009) sau de ”Muscelul. Mărturii în timp” (2012), ”Colegiul Național Pedagogic Carol I Câmpulung-Muscel. 150 de ani de existență” (2017).
Pe de altă parte, Poveștile orașului Câmpulung reprezintă atât prin tematică, cât și prin concepția grafică, o continuare a volumului precedent, Scrisori din Câmpulung, apărut în 2023 la aceeași editură. Această idee a continuității dintre cele două cărți, a unui diptic, a două jumătăți luminându-se una pe cealaltă, este remarcată de scriitorul Liviu Mățăoanu, autorul „Argumentului”, care în deschiderea cărții notează:
„Spuneam în Argumentul acelui prim volum, Scrisori din Câmpulung, că textele prezentate se întrețes atât de bine și formează atât de precis un portret foarte clar al trecutului glorios muscelean (și nu e o exagerare această remarcă!), asemănător cu un chip pe care o mamă îl recunoaște imediat. Acest al doilea volum, Poveștile orașului Câmpulung, procedează în aceeași manieră, cu același stil delicat și limpede, cu aceeași formulă de exprimare cuprinzătoare și autentică, numai că acum, chipul acesta nu mai este al unui copil scăldat de frumusețe, ci mai degrabă al unui tânăr plin de „forță”, înflorit și dotat cu combustia necesară de a ne aduce în față puterea exemplului. În acest punct, cred că „marea poveste” relatată aici cere un al treilea volum, ca imaginea generată să fie completă”.
„Un vectorial mozaic al culturii și al civilizației”
Varietatea subiectelor abordate în „poveștile” istorisite de Adrian Săvoiu ar putea fi doar unul dintre elementele de atracție, după cum și bogata ilustrație care însoțește capitolele (prin peste 200 de fotografii de arhivă, litografii, hărți și desene) face ca, în egală măsură, și ochiul să fie în permanență atras de paginile cărții. De altfel, tematica mozaicată a volumului este sintetizată de Liviu Mățăoanu în „Argument”:
„Textele pe care le citim în acest nou volum sunt gândite foarte bine, așezate într-o varietate atât de mare, cuprinzând domenii atât de variate, încât monotonia nu are ce căuta aici; de altfel, calitatea cea mai mare a cărții stă tocmai în aceea că, urmărind personalitățile, cu ce au avut ele mai bun, excluzând aranjarea tematică, ispititoare dar deloc necesară în acest caz, rezultatul nu poate fi decât unul care creează un vectorial mozaic al culturii și al civilizației, în care fiecare culoare este vie și distinctă (valori locale de rang național, multe dintre ele).
Iată câteva exemple: Ion D. Negulici, C. D. Aricescu, Sebastian Münster, Anton Maria Del Chiaro, Carol Popp de Szathmári, Veronica Micle & Titu Maiorescu, Carol al XII-lea – regele Suediei, fotograful Franz Duschek, necunoscutul și misteriosul călător francez Théodore Margot – cu o foarte frumoasă relatare despre Câmpulung, poetul premiat Dimitrie Nanu, dar și poetul, și el premiat, Mihai Moșandrei, alături de Nicolae Th. Ștefănescu – fiul viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, academicianul Alexandru Rosetti, Inge Morath (Ingeborg Hermine „Inge” Morath) – fotografă și jurnalistă austriacă.
Nu mai prejos sunt fotograful Alexandru Antoniu, Elisaveta Săvoiu, Mateiu I. Caragiale, fotograful Nicolae Ionescu, Paul-Mihu Sadoveanu – fiul marelui prozator, Zoe și Iosif Stănescu, Al. Pelimon – scriitor și pașoptist, folcloristul și monograful Constantin Rădulescu-Codin, Constantin D. Severeanu – medic și om de știință, povestitor despre călătoriile câmpulungene, cvasi-liniștite”.
Volumul Poveștile orașului Câmpulung, tipărit în excelente condiții grafice, apărut cu sprijinul financiar al ziarului „Evenimentul Muscelean”, poate fi găsit la Galeria „Arta” din Câmpulung, str. Negru-Vodă nr. 111, la Muzeul Municipal Câmpulung – secția de Istorie și Artă Plastică, precum și la autor.
Adrian Săvoiu (n. 1954, Câmpulung) a absolvit în 1978 Universitatea din București, Facultatea de Litere, cu specializarea română-latină.
Colaborări pe teme de istorie literară la Radio România, Radio Muscel FM, în reviste și ziare: Viața românească, Manuscriptum, Jurnalul literar, Memoria, Limbă și literatură română, Ficțiunea OPTm, Evenimentul Muscelean etc.
A tipărit volume despre cultura și istoria Câmpulungului și a zonei Muscel. A îngrijit ediţii ale scriitorilor C. D. Aricescu, Alexandru Odobescu, George Topîrceanu, Anton Holban și Mihai Moșandrei. A publicat mai multe albume cu fotografii-document: Chipuri de odinioară din Muscel (coautor), Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Muscel. Anul 1893 și Prin Câmpulung și pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ștefănescu (coautor).
A scris diverse alte volume: Discursul oratoric românesc, 77 de conferințe radiofonice, Magazinul de bric-à-brac literar, Antologia fabulei românești, Ca să încerc rotundul lumii. Jurnal de călătorie, Fabule și vorbe cu tâlc (în colaborare), Dincoace de Cortina de Fier. Amintiri, Scrisori din Câmpulung, Poveștile orașului Câmpulung etc.
Cercetările în domeniul literar şi experienţa de profesor s-au concretizat în redactarea manualelor de limba şi literatura română pentru toate clasele de liceu, în alcătuirea de antologii, ghiduri şi auxiliare didactice. A fost implicat în reforma învăţământului profesional şi tehnic din România.
În anul 2011 i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpulung”.
