Vineri 10 mai 2024, ora 12, cu prilejul Zilei Naționale a Portului Tradițional din România, va avea loc la Muzeul Național „Brătianu” – Vila Florica din Ștefănești, Argeș, vernisajul expoziției de fotografie „Portul tradițional din Muscel”. Autor, fotografii și documentație: Adrian Săvoiu.
Expoziția cuprinde fotografii realizate la Câmpulung și în fostul județ Muscel în perioada 1885 – 1945, cu o tematică diversă: imagini de grup de la nuntă, cupluri de tineri căsătoriți, eleve de la Liceul de Fete, membrii ai unor familii muscelene etc. Unele fotografii sunt făcute în studio, iar la altele fotograful s-a deplasat unde avea loc evenimentul, ceea ce pentru perioada respectivă nu era foarte frecvent. Toate imaginile din expoziție surprind bogăția și diversitatea costumului național specific zonei.
Cele mai multe fotografii îl au ca autor pe Ion Munteanu, cel mai mare fotograf al Câmpulungului interbelic, al cărui atelier a funcționat lângă turnul Bărăției, pe str. Negru-Vodă, nr. 120, în perioada 1 mai 1924 – 28 mai 1946. În mod indirect, expoziția se constituie ca un omagiu adus la împlinirea a exact 100 de ani de la înființarea atelierului fotografic al lui Ion Munteanu, care prin realizările sale excepționale a marcat două decenii de fotografie la Câmpulung.
Expoziția conține și un exponat interesant ca valoare documentară: costumul național, vechi de un secol, al Elisavetei Săvoiu (1884 – 1969), femeia dârză din Mălin (Bughea de Sus) – Muscel, care în toamna anului 1916, nemaiprimind nicio veste de la soțul său plecat în război, a pornit singură pe urmele armatei române, în căutarea bărbatului ei, asemenea unei alte Vitoria Lipan.
Fotografiile din expoziție, care prin frumusețea și calitatea lor nu trădează deloc trecerea timpului, deși toate au peste 80 de ani, vin să ilustreze parcă însemnările lui N. Iorga despre Muscel, publicate în volumul „România cum a fost până în 1918”:
Acest judeţ a păstrat mai bine decât oricare altul mândria nevinovată, demnitatea morală a omului de pe vremuri; în el trebuie să vii ca să vezi pe ţăranul cu strălucit port de aur, roşu şi alb, pe ţăranul cu moşia lăsată din vremea celor dintâi domni, pentru care neamul lui a luptat şi a biruit, pe ţăranul cu ograda bine îngrădită, cu curtea plină de coşere şi de vite, cu trainica locuinţă înaltă supt acoperişul ascuţit de şindrilă, cu pridvorul pe stâlpi, cu adânca pivniţă de dedesubt, care îndeamnă la păstrare, case cu două rânduri, cu multe încăperi, în care cămările de oaspeţi aşteaptă cu plocatele şi ţesăturile lor oaspetele primit în prag de ţăranca nobilă, cu părul bogat şi frumoşii ochi negri, bine deschişi.
Expoziția „Portul tradițional din Muscel” de la Muzeul Național „Brătianu” – Vila Florica va fi deschisă în perioada 10 mai – 15 septembrie 2024.
***
Adrian Săvoiu (n. 1954, Câmpulung) a absolvit în 1978 Universitatea din București, Facultatea de Litere, cu specializarea română-latină.
Colaborări pe teme de istorie literară la Radio România, Radio Muscel FM, în reviste și ziare: Viața românească, Manuscriptum, Jurnalul literar, Memoria, Limbă și literatură română, Ficțiunea OPTm, Evenimentul Muscelean etc.
A tipărit volume despre cultura și istoria Câmpulungului și a zonei Muscel. A îngrijit ediţii ale scriitorilor C. D. Aricescu, Alexandru Odobescu, George Topîrceanu, Anton Holban și Mihai Moșandrei. A publicat mai multe albume cu fotografii-document: Chipuri de odinioară din Muscel (coautor), Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Muscel. Anul 1893 și Prin Câmpulung și pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ștefănescu (coautor).
A scris diverse alte volume: Discursul oratoric românesc, 77 de conferințe radiofonice, Magazinul de bric-à-brac literar, Antologia fabulei românești, Ca să încerc rotundul lumii. Jurnal de călătorie, Fabule și vorbe cu tâlc (în colaborare), Dincoace de Cortina de Fier. Amintiri, Scrisori din Câmpulung etc.
Cercetările în domeniul literar şi experienţa de profesor s-au concretizat în redactarea manualelor de limba şi literatura română pentru toate clasele de liceu, în alcătuirea de antologii, ghiduri şi auxiliare didactice. A fost implicat în reforma învăţământului profesional şi tehnic din România.
În anul 2011 i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpulung”.