spot_img

PREMIILE SENATULUI ȘI NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2024

Ediția a 32-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 27 mai 2024, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București.

Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER – Consiliul Director acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER, Premiul de Excelenţă „Ion Caramitru”, Premiile pentru Întreaga Activitate şi Premiile Speciale.

Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în şedinţa din data de 26 februarie 2024 Senatul a decis următoarele premii:

Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: VALER DELLAKEZA, pentru o carieră excepțională, încununată cu rolul profetul Ieremia din spectacolul „Bros”, în regia lui Romeo Castellucci, jucat pe marile scene ale lumii

Premiul pentru întreaga activitate actriță: OANA PELLEA

Premiul pentru întreaga activitate actor: DAN CONDURACHE 

Premiul pentru întreaga activitate regie: PETRICĂ IONESCU

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: VIORICA PETROVICI

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală „George Banu”: MIRUNA RUNCAN

PREMII SPECIALE

Premiul special se acordă actorilor Rodica și Mugur Prisăcaru pentru performanța în arta teatrului de păpuși și marionete 

Premiul special se acordă Operei Comice pentru Copii din București pentru coerența și consistența programelor de educație prin artă a publicului tânăr 

Premiul special se acordă Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița pentru inițierea și realizarea proiectelor teatrale „La câțiva oameni distanță de tine”, spectacol în regia lui Radu Afrim și „Tinerețe fără bătrânețe”, workshop condus de Silviu Purcărete

Premiul Președintelui UNITER: 

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU DE LA SIBIU – 30 de ani

NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2024

Pentru a XXXII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Alina Epîngeac, Cristina Rusiecki și Octavian Szalad. 

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023.

Nominalizările pentru anul teatral 2023 sunt următoarele:

Cel mai bun debut

Ramona Niculae pentru rolul Crina din spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la festivalul de la Mamaia” de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu, Teatrul de Stat Constanţa 

Ármin Ricz pentru regia spectacolului „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós” 

Adelin Tudorache pentru rolul din „Cine l-a ucis pe tata?”, dramatizare de Mihaela Michailov după romanul omonim de Édouard Louis, regia Andrei Măjeri, Teatrul Metropolis Bucureşti

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

„No worries, Cătălinicika!” de Adelina Toma, Radio Guerilla 

„Numai pentru totdeauna” de Ana Creţu, Radio Guerilla

„Orbis” de Alina Pietrăreanu, George Ciucă și Adrian Ionescu, regia Alina Pietrăreanu, Asociația Șangri-La Artistic Ground și Teatrul Național Radiofonic

Paralelipiped” de Cosmin Teodor Pană, Radio Guerilla

Vara în care mama a avut ochii verzi” după romanul omonim de Tatiana Ţibuleac, dramatizarea și adaptarea radiofonică Magda Duțu, regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune 

Cea mai bună scenografie 

Branko Hojnik pentru decorul spectacolului „1978” de Simona Semenič, regia Tomi Janežič, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

Velica Panduru pentru decorul spectacolului „Nelinişte” de Ivan Vîrîpaev, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”

Marianna Syska pentru costumele spectacolului „Anomalia” de Joanna Kowalska, conceptul, regia, muzica, coregrafia Natasza Sołtanowicz, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova 

Cel mai bun actor în rol secundar 

Miklós Bács pentru rolurile Primarul / Secretar al primarului din spectacolul „Rubedeniile”, după Móricz Zsigmond, regia László Bocsárdi, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Ştefan Mihai pentru rolul Cristi din spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la festivalul de la Mamaia” de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu, Teatrul de Stat Constanţa 

Emilian Oprea pentru rolul Travelin din spectacolul „Falsa servitoare” de Marivaux, regia Alexandru Mâzgăreanu, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

Gabriel Răuţă pentru rolul Sganarel, valetul lui Don Juan din spectacolul „Don Juan” de Molière, regia și versiunea scenică a textului Cristi Juncu, Teatrul „Nottara” Bucureşti 

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Crenguţa Hariton pentru rolul Stareța Miriam din spectacolul „Agnes, aleasa lui Dumnezeu” de John Pielmeier, regia Sânziana Stoican, Teatrul „Nottara” Bucureşti

Mădălina Muşat pentru rolul din spectacolul „Mobilă şi durere” de Teodor Mazilu, regia Cristian Ban, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe

Mălina Lazăr pentru rolurile Copil, Fetiță, Ileana, Sabina, Daisy Johnson, Nina copil din spectacolul „Antologia dispariţiei”, după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu, scenariul, regia, universul sonor, filmările Radu Afrim, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cel mai bun actor în rol principal 

Tudor Cucu Dumitrescu pentru rolul Hedwig din spectacolul „Hedwig and the angry inch”, text de John Cameron Mitchell, muzica și versurile Stephen Task, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu, Teatrul „Stela Popescu” Bucureşti 

Şerban Gomoi pentru rolul Don Juan, fiul lui Don Louis din spectacolul „Don Juan” de Molière, regia și versiunea scenică a textului Cristi Juncu, Teatrul „Nottara” Bucureşti 

Sorin Miron pentru rolul Charlie din spectacolul „Balena” de Samuel D. Hunter, regia Andrei Huțuleac, Teatrul Metropolis Bucureşti 

Marin Lupanciuc pentru rolul Ben Ivănescu din spectacolul „Exod” de Marius Ivaškevičius, regia Oskaras Koršunovas, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Cea mai bună actriţă în rol principal

Ioana Calotă pentru rolul din „Decameron 135666”, un spectacol de Alexander Hausvater, Teatrul Dramaturgilor Români Bucureşti 

Erzsébet B. Fülöp pentru rolul Márta Kovács din spectacolul „Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania „Tompa Miklós”

Cerasela Iosifescu pentru rolul Iocasta din spectacolul „Oedip” de Robert Icke după Sofocle, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra Bucureşti 

Cristina Juncu pentru rolul Agnes din spectacolul „Agnes, aleasa lui Dumnezeu”  de John Pielmeier, regia Sânziana Stoican, Teatrul „Nottara” Bucureşti

Ana Bianca Popescu pentru rolul Sibylle din spectacolul „Ex” Marius von Mayenburg, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Mic București 

Cea mai bună regie 

Hunor Horváth pentru regia spectacolului „Woyzeck” de Georg Büchner, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Irisz Kovacs pentru regia spectacolului „TSCHICK. De ce am furat maşina”, dramaturgia Rudolf Herbert, Teatrul German de Stat Timișoara 

Andrei Măjeri pentru regia spectacolului „Cine l-a ucis pe tata?”, dramatizare de Mihaela Michailov după romanul omonim de Édouard Louis, Teatrul Metropolis Bucureşti

Botond Nagy pentru regia spectacolului „Elektra”, adaptare scenică de Ágnes Kali și Botond Nagy după tragedia lui Sofocle, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca 

Natasza Sołtanowicz pentru regia spectacolului „Anomalia” de Joanna Kowalska, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cel mai bun spectacol

„1978” de Simona Semenič, regia Tomi Janežič, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

 „Antologia dispariţiei”, după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu, scenariul, regia, universul sonor, filmările Radu Afrim, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

„Conferinţa iraniană” de Ivan Vîrîpaev, regia László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe 

„Oedip” de Robert Icke după Sofocle, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra Bucureşti

Cel mai bun critic de teatru

Oltiţa Cîntec

Mirela Patureau 

Irina Wolf

Cel mai bun text românesc montat în premieră absolută 

 „Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith” de Cosmin Stănilă, regia Doru Vatavului, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

„Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania „Tompa Miklós”

 „Lumea lui Frank” de Alexandru Popa, regia Vlad Zamfirescu, Teatrul Metropolis Bucureşti 

Cel mai bun spectacol de teatru de animaţie / teatru pentru copii 

„Alice in Wonderland”, regia Ana Crăciun Lambru, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gulliver” Galaţi 

„Elixirul dragostei”, operă comică în două acte de Gaetano Donizetti, libretul de Felice Romani după un libret de Eugène Scribe pentru opera „Le philtre” de Daniel – François Auber, regia Cristian Mihăilescu, Opera Comică pentru Copii Bucureşti 

 „Poveşti invizibile” de Mihaela Michailov, direcția de scenă Selma Dragoș, Teatrul pentru Copii şi Tineret GONG Sibiu şi Centrul de Teatru Educaţional Replika Bucureşti

Cea mai bună muzică originală şi sound design

Grzegorz Bieńko pentru sound designul din „Anomalia” de Joanna Kowalska, un spectacol de Natasza Sołtanowicz, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova 

Tibor Cári pentru muzica originală din spectacolul „Lumânările dreptăţii” de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania „Tompa Miklós”

Adrian Piciorea pentru muzica și sound designul din spectacolul „(R)evoluţie”. Ghid de supraviețuire în secolul XXI de Yael Ronen și Dimitrij Schaad, regia Radu Nica, Teatrul Excelsior Bucureşti 

The Bandits pentru muzica originală din spectacolul „Exod” de Marius Ivaškevičius, regia Oskaras Koršunovas, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

Cel mai bun video design 

Andrei Cozlac pentru video mappingul din spectacolul „Alice în Wonderland”, regia Ana Crăciun Lambru, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gulliver” Galaţi

Mihai Nistor pentru video-proiecţiile, filmările și mappingul din spectacolul „Antologia dispariţiei”, după proză feminină contemporană de Ștefania Mihalache, Anca Vieru, Lorina Bălteanu, Ruxandra Burcescu, Lavinica Mitu, Simona Popescu, scenariul, regia, universul sonor, filmările Radu Afrim, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cosmin Stancu pentru video din spectacolul „Cum s-a măritat maimuţa, şi-a luat casă şi a găsit fericirea în Orlando”, bazat pe povestiri de Chuck Palahniuk, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe 

Cel mai bun lighting design

Michael Bischoff pentru lighting designul spectacolului „Woyzeck” de Georg Büchner, regia Hunor Horváth, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană 

Botond Nagy pentru lighting designul spectacolului „Elektra”, adaptare scenică de Ágnes Kali și Botond Nagy după tragedia lui Sofocle, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-NapocaCristian Niculescu pentru lighting designul spectacolului „Nelinişte” de Ivan Vîrîpaev, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508