spot_img

Cele mai importante festivaluri de literatură din România, alături de Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa

În 25 februarie 2024 s-a încheiat cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, un eveniment de tradiție, devenit itinerant din cauza războiului și găzduit anul acesta la București. Au fost patru zile pline, în care publicul bucureștean a putut să asiste la un program de evenimente cu un format extrem de divers: de la lecturi publice până la dezbateri în jurul celor mai importante teme ale momentului în planul politicii mondiale, precum viitorul Europei sau lupta împotriva barbariei. AgențiadeCarte.ro a fost partener media al evenimentului.

Transmisiunile lecturilor publice și ale dezbaterilor, pe pagina de Facebook a festivalului: https://www.facebook.com/InternationalesLiteraturfestivalOdesa. 

Despre arhitectura programului celei de-a IX-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa și relevanța temelor a vorbit și E.S. Domnul Igor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, în discursul său din seara zilei de 22 februarie. Excelența Sa a ținut să își exprime bucuria cu privire la faptul că festivalul este găzduit la București, în România, una dintre țările-lider în susținerea populației ucrainene după izbucnirea războiului. De asemenea, Ambasadorul Ucrainei în România a îndemnat publicul să țină un moment de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina pe care l-a numit „cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial”. 

La finalul celor patru zile care au însumat peste 20 de evenimente, organizatorii celor mai importante festivaluri de literatură din România le-au transmis organizatorilor Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa câteva gânduri.

„Pentru a fi eficientă împotriva unei tiranii sau împotriva violenței, literatura trebuie să se afirme și să fie. Atât. Istoria ne-a tot arătat, de atâtea ori, că unui dictator îi e mai frică de cuvinte decât de orice. Literatura este o armă universală, căci granița limbii este iluzorie: de aceea, imperativul căruia i se supune este unul afirmativ, al acțiunii literare. 

Mă bucur că literatura a invins încă o dată, iar Festivalul de literatură de la Odesa a putut continua la București”, a declarat Ioan Cristescu, președintele Festivalului Internațional de Poezie de la București (FIPB) și directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Despre puterea literaturii de a-și găsi căi pentru a ajunge la public, dincolo de puterea armelor a vorbit și scritorul Lucian Dan Teodorovici, președintele Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT: „Un festival precum acesta, care a mutat pentru câteva zile Odesa în București, este mai mult decât o manifestare literară, este înainte de toate o declarație de libertate. Însă, oricâtă bucurie a putut produce festivalul iubitorilor de literatură din România, îmi doresc ca în anii viitori (mulți și buni) să știu că se desfășoară acasă, acolo unde îi e locul. În deplină siguranță și în deplină libertate”

„Sunt cutremurat, încă, de documentarul pe care l-am privit azi noapte, 20 de zile în Mariupol, film care, datorită curajului și vocației unor jurnaliști, arată cum un oraș se transformă, din cauza invaziei ruse, într-un infern. Odesa e în picioare, nu ca Mariupol și ale orașe ucrainiene ce au devenit ruine, dar viața ei este, iată, și în altă parte. Ca să poată trăi în continuare, festivalul de literatură din Odesa a trebuit să-și găsească un refugiu, la București. Solidaritatea a funcționat și de data asta, iar scriitorii și-au putut face auzite vocile. Lumea literaturii nu are, în fond, granițe, iar limbile diferite în care se scrie nu sunt bariere, ci culoare de întâlnire. În aceste zile, drumurile literaturii au dus către Odesa, via București. Am speranța că anul viitor festivalul se va desfășura acolo unde îi este locul, la el acasă, în pace”, a mărturisit Robert Șerban, președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM)

Din partea Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „Poezia e la Bistrița”, scriitorii Marin Mălaicu-Hondrari și Dan Coman și-au exprimat, de asemenea, încrederea în puterea literaturii de a cuceri oamenii mai puternic decât reușesc trupele să cucerească teritorii: „Literatura își vede de drum. Chiar și atunci când pare irelevantă, își demonstrează forța, cum s-a întâmplat și acum, de la Odesa la București. Forța ei nu stă în a cuceri teritorii, ci în a uni oameni. Festivalul de la Odesa continuă, asta contează și ne dă curaj”.

Scriitorul Radu Vancu, cel care a ținut discursul de deschidere al ediției din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, ne-a transmis încă un gând, de data aceasta din perspectiva managerului cultural – ca președinte al Festivalului Internațional „Poets in Transylvania” care are loc la Sibiu: „Festivalul de literatură de la Odesa a avut loc la București în zilele în care se împlineau doi ani de la războiul barbar declanșat de Rusia în Ucraina. Doi ani de eroism – în care Ucraina nu numai că n-a fost cucerită & aneantizată, ci a devenit stat candidat pentru admiterea în Uniunea Europeană. Și luptă mai departe pentru noi toți. Pentru lumea care crede în libertate & democrație – care va fi rămâne astfel (adică liberă & democratică) numai dacă Rusia e învinsă definitiv. Și va fi. Așa că a fi azi alături de Ucraina înseamnă a crede că specia umană are un viitor. Nu doar ca specie – ci ca una cu adevărat umană”

Fondat în anul 2015, Festivalul internațional de literatură de la Odesa și-a propus să sublinieze efervescența culturală și caracterul internațional al orașului și să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa și de pe alte continente. Programul fiecărei ediții în parte exprimă acest deziderat, atât prin selecția scriitorilor invitați, cât și prin temele de dialog. O importanță deosebită în arhitectura programului festivalului o ocupă panoramarea spațiului cultural din zona Europei de Est și a regiunii Mării Negre. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul Festivalului internațional de literatură de la Odesa. Hans Ruprecht și Ulrich Schreiber conduc festivalul de la înființarea sa.

–-

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului a fost susținută de Fundația Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut București. 

PARTENERI: Institutul Italian de Cultură București, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărturești, Universitatea din București, Muzeul Național al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.

PARTENERI MEDIA: Radio România Cultural, RFI Urcaina, Agerpres, Observator cultural, Scena9, IQads, LiterNet, Bookhub, Filme și cărți, Suplimentul de cultură, La Punkt, Agenția de carte

Cu sprijinul: Sâmburești, Aqua Carpatica | Comunicare: Headsome Communication

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508