spot_img

Serialul documentar „Marcel Iureș prezintă Enigmele României”, lansat oficial la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București

Jurnaliști, vedete și pasionați de istorie au fost prezenți în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, pentru a marca lansarea de presă a serialului documentar „Marcel Iureș prezintă Enigmele României”, a doua producție românească a televiziunii HISTORY Channel. Evenimentul a avut loc miercuri, 18 octombrie. Evenimentul a debutat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri despre culisele emisiuni alături de actorul Marcel Iureș, gazda emisiunii. Discuția a fost moderată de jurnalistul Toader Păun. Oaspeții au avut ocazia de discuta cu actorul Marcel Iureș, precum și de a viziona în avanpremieră primul episod din seria ce debutează duminică, 29 octombrie 2023, de la ora 21:00, la HISTORY Channel. 

„În această lună, HISTORY Channel marchează 15 ani de la lansarea feed-ului localizat în România, la 1 octombrie 2008. În 2023, HISTORY Channel a ajuns – până în prezent – în casele a 4,2 milioane de telespectatori în România, menținându-și poziția de lider în rândul televiziunilor  factuale pentru al 10-lea an consecutiv. România este o piață foarte importantă pentru A+E Networks. Ne angajăm să producem mai multe emisiuni locale, care să facă HISTORY Channel și mai atractiv pentru publicul nostru din România”, a spus Karol Bek, Senior Commercial Director și Country Manager pentru România la A+E Networks Polonia & CEE.

„Trebuie să mulțumesc HISTORY Channel pentru efortul mare făcut în România de a face producții originale. «Enigmele României» cuprind șase episoade axate pe enigme care ridică încă multe semne de întrebare în istoria României. România este un loc al legendelor, iar diferitele civilizații care au venit aici au lăsat în urma lor tot felul de elemente fascinante. Asta îmi amintește de Nicolae Iorga care spunea că un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, a adăugat John M. Florescu, producătorul executiv al emisiunii.

„Este o dovadă de mare încredere să fiu invitat să prezint acest proiect. Emisiunea «Enigmele României» stă la același nivel cu orice fel de producții din orice fel de țară. Televiziunea HISTORY a intrat în România de vreo 15 ani, iar în clipa în care curgi cu acest șuvoi care se cheamă istorie, e cu atât mai onorant și mai plăcut să lucrez, pe pământul meu, subiecte universale. Una din enigme este chiar România. Omul modern trăiește în aceasta insațietate pentru enigme. El vrea mereu și mereu mai mult. Trăim într-o epocă în care modernitatea inversează normele”, a spus actorul Marcel Iureș. 

Marcel Iureș prezintă Enigmele României” este cea de-a doua serie locală a televiziunii în România, formată din șase episoade de 30 de minute, în care consacratul actor Marcel Iureș va cerceta serie de enigme fără răspuns, care se axează pe istorie, geologie, castele, crime, lumini cerești, tulburări mentale și ritualuri religioase ascunse. 

Actor de teatru și de cinema respectat, Marcel Iureș a lucrat și cu regizori americani legendari precum Brian De Palma și Francis Ford Coppola și a împărțit ecranul cu giganți de la Hollywood precum Tom Cruise, Johnny Depp, Nicole Kidman, George Clooney și Brad Pitt. Filmografia sa internațională include roluri în filme precum „Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirilor” (1994), „Misiune imposibilă” (1996), „Pacificatorul” (1997), „Războiul lui Tom Hart” (2007), „Tinerețe fără tinerețe” (2007) și „Pirații din Caraibe: La capătul lumii” (2007). Printre cele mai remarcate filme românești în care a jucat Marcel Iureș se numără „Stejarul” (1992), „Balanța” (1992), „Vacanța cea mare” (1988), „Tatăl fantomă” (2011) și „Octav” (2017).

Cele 6 episoade vor explora mistere și enigme din istoria României, cum ar fi locul în care se află mormântul lui Vlad Țepeș, cauza morții poetului național Mihai Eminescu, căutarea tablourilor dispărute în urma „marelui jaf” de la muzeul Brukenthal din Sibiu sau misterul iahtului Ostara – o navă cu o comoară de aur a unor nobili ruși, care au fost găsiți uciși aproape de malul românesc al Deltei Dunării în timp ce fugeau de bolșevici.

Trailerul oficial: https://youtu.be/vp9FiSRlIrM 

[Imagini pentru uz editorial]

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Serialul este produs de Chainsaw Film Productions

Producător executiv: John Florescu 

Regizor: Marin Dinescu

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:

Bogdan Popescu, PR & Digital Specialist, A+E Networks CEE
Bogdan.Popescu@aenetworks.co.uk


Sinopsisul episoadelor

Episodul 1
JAFUL DE LA MUZEUL BRUCKENTHAL

România anului 1968 era mai bine păzită decât închisoarea Alcatraz. Nimeni nu putea mișca un deget fără știrea Securității. Iar Muzeul Bruckenthal din Sibiu a fost unul dintre punctele fierbinți monitorizate de Securitatea dictatorului Nicolae Ceaușescu. În aceste condiții, 8 tablouri foarte valoroase au fost furate și scoase din țară. 55 de ani mai târziu, nimeni nu știe ce s-a întâmplat. Doar 4 dintre ele au fost găsite, în S.U.A., iar președintele Emil Constantinescu a reușit să le recupereze, cu ajutorul lui Bill Clinton și al Băncii Mondiale. Cum au ajuns picturile în S.U.A.? Cine le-a furat? Cum au fost transportate peste granițele a două țări comuniste – România și Ungaria? Unde sunt celelalte patru tablouri? Ce a aflat poliția? Cine sunt principalii suspecți? Acestea sunt doar câteva dintre întrebări. Vă vom prezenta întreaga poveste, informațiile oficiale și ipotezele.

Personalități prezente în episod

1. EMIL CONSTANTINESCU, fost președinte al României. El a adus în România patru dintre tablourile furate care au fost găsite în SUA. S-a întâmplat în 1998.

2. ALEXANDRU CHITUȚĂ, managerul Muzeului Bruckenthal – a realizat o expoziție bazată pe povestea tablourilor furate.

3. RĂZVAN POP, istoric și manager al Bibliotecii Astra din Sibiu – a scris despre această poveste. Realizează podcasturi cu subiecte istorice.

4. Comisar șef RADU PĂREAN – cunoaște detalii despre investigația realizată în acea perioadă.

Episodul 2
Minunea de la Maglavit

A fost o înșelătorie sau Dumnezeu le-a vorbit oamenilor printr-un cioban surdo-mut? În vara anului 1935, peste 2 milioane de oameni au plecat la Maglavit pentru a-L vedea pe Dumnezeu. Toate ziarele vremii au scris despre Maglavit, un sat sărac din Oltenia, unde ciobanul Petrache Lupu pretindea că l-a văzut și a vorbit cu Dumnezeu.

Și apoi, a început, ca surdo-mut, să le vorbească mulțimilor de sute de mii de oameni. Erau doar câteva ziare și majoritatea populației nu știa să citească. Cu toate acestea, s-a transformat într-un pelerinaj al maselor, la fel de mare ca cel de la Lourdes. O sumă uriașă de bani a fost colectată din donații, iar oamenii au susținut că au fost vindecați de boli grave. Unde sunt banii? A fost Petrache Lupu un sfânt sau un escroc? A fost întreaga mișcare înăbușită sau e povestea unui cioban sfânt asuprit de comuniști?

Personalități prezente în episod

1. VASILE BĂNESCU – purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române – pentru prima data Biserica Ortodoxă Română vorbește oficial asupra fenomenului Maglavit.

2. GEORGE (GIGI) BECALI – un personaj cu mare notorietate în România (se prezintă ca o persoană foarte religioasă). Este foarte înstărit, este sponsorul uneia dintre cele mai importante echipe de fotbal și a finanțat construcția Mănăstirii Maglavit.

3. GELU DUMITRU – profesor, un localnic care l-a cunoscut pe Petrache Lupu, scriitor a mai multor cărți despre Maglavit, deține o listă de oameni care au fost vindecați de Petrache Lupu.

4. SILVIU CONSTANTIN NEDELCU – teolog, cercetător științific, bibliotecar la Biblioteca Academiei Române – a studiat fenomenul, dar și presa din acea vreme.

Episodul 3
Moartea lui Mihai Eminescu 

A fost ucis, a fost victima unui complot politic, victima malpraxisului sau a murit cu adevărat din cauza sifilisului și a bolilor psihice grave? Mihai Eminescu (1850-1889) este cel mai cunoscut și influent poet și jurnalist român. El este descris ca un geniu. La vârsta de 33 de ani a fost internat într-un azil de boli mintale. Coincidență sau nu,  în aceeași zi, România își schimba aliații, lucru criticat vehement de influentul jurnalist Eminescu. Moare 6 ani mai târziu. În tot acest timp a fost spitalizat de multe ori de prietenii săi. Majoritatea acestora sprijinea noua orientare a politicii externe a țării. Teoriile conspirației pornesc de la tratamentul cu mercur care i-a fost administrat în ultimii ani de viață. 

Există cel puțin 3 teorii, cu privire la modul în care a murit Mihai Eminescu. Prima: scriitorul ar fi fost otrăvit cu mercur, la comanda adversarilor săi. 

O a doua teorie duce la concluzia că Mihai Eminescu a fost diagnosticat greșit cu sifilis și alienare mintală, în consecință, primind un tratament nepotrivit. Ca atare, Poetul ar fi fost victima malpraxisului. A treia teorie vorbește despre o crimă. Lovit cu o cărămidă în cap de un bolnav psihic internat în același sanatoriu. Motivul este în sine o poveste desprinsă din filme. 

Personalități prezente în episod:

1. CRISTIAN TUDOR POPESCU – unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști și scriitori români. În documentar, acesta vorbește despre Eminescu, jurnalistul.

2. COSMIN CIOTLOȘ, lector la Facultatea de Litere a Universității din București, critic literar.

3. IRINEL POPESCU, unul dintre cei mai renumiți chirurgi români. El a investigat bolile lui Eminescu cu ajutorul altor specialiști.

4. FLORIN CHIRCULESCU – chirurg și scriitor – a scris un bestseller despre Eminescu, intitulat „Solomonarul”.

Episodul 4
MISTERUL YACHTULUI OSTARA

În 1920, în Marea Neagră, lângă Delta Dunării, un iaht plin cu aur aparținând unei familii de nobili ruși, foarte influenți și bogați, a eșuat. Victimele fugeau de bolșevici. Nici măcar numărul victimelor nu este clar. Ar fi fost 13 morți, însă, alte surse vorbesc despre 11 sau 12 persoane împușcate. Două dintre victime au fost descoperite 2 luni mai târziu, pe o insula aflată la 2 kilometri distanță. Comoara de pe barcă – kilograme întregi de aur,  bani și bijuterii – nu a fost găsită niciodată. A fost sinucidere în grup, a fost crimă? Unde e comoara? Cine sunt făptașii?

Personalități prezente în episod:

1. STELIAN TĂNASE, cunoscut scriitor și realizator de emisiuni TV.

2. CORINA APOSTOLEANU – fostă directoare a Bibliotecii Județene Constanța – a scris o carte despre tragedie.

3. CONSTANTIN CUMPĂNĂ, jurnalist, scriitor și coautor al cărții despre Ostara.

4. EDUARD AXINTE, localnic și istoric – știe povești de la bunica sa, care a fost martoră la tragedie.

Episodul 5

ELISABETA BATHORY ȘI IULIA HAȘDEU

Contesa Elisabeta Báthory, cunoscută și sub numele de „Contesa sângeroasă”, era extrem de bogată și de puternică. Provenea din cea mai important familie de nobili maghiari, rudele ei conducând principate. Până și regele îi era dator. După moartea soțului ei, în 1604, au început să apară acuzațiile la adresa contesei. 

Ar fi torturat și ucis 30 sau 600 de virgine (depinde de sursă), pentru a-și păstra frumusețea cu ajutorul sângelui lor. Practic, Elisabeta devine un criminal în serie. Iar metodele folosite sunt demne de filme de acțiune. A fost și un proces la acea vreme, în urma căruia, slujitorii Elisabetei au fost declarați vinovați și executați. Contesa a fost încuiată în turn. Nimeni nu știe astăzi dacă aceasta avea într-adevăr apucături sadice, ori a fost victima unei conspirații instrumentate tocmai de rege, pentru a scăpa de datorie și a-I confisca averea. O altă poveste trasă parcă la indigo o are protagonistă pe mătușa Elisabetei, Anna. La fel de bogată și de influentă, aceasta a fost judecată pentru tortură, dar și pentru vrăjitorie și incest. 

Au fost victimele unui complot sau vorbim despre cei mai nemiloși criminali în serie?

Personalități prezente în episod

1. ANDREI POGĂCIAȘ – istoric

2. TUDOR SELEGEAN, manager al Muzeului Etnografic din Cluj

3. VLADIMIR BOGOSAVLIEVICI, istoric

CASTELUL IULIEI HAȘDEU

Castelul „Iulia Hașdeu” este singurul templu al spiritismului din lume. A fost construit în secolul al XIX-lea, de către Bogdan Petriceicu Hașdeu, între 1893 și 1896, după planurile dictate de fiica sa, Iulia. Acum vine partea interesantă: Iulia Hașdeu a murit cu 5 ani mai devreme, în anul 1888. Avea doar 19 ani. Disperat, tatăl său a căutat metode prin care să comunice cu ea. 

Este considerată un geniu chiar și în zilele noastre, având în vedere că este prima româncă absolventă a Facultății Sorbona din Paris, la o vârstă atât de fragedă. 

Mormântul și castelul Iuliei, făcute după indicațiile ei din lumea de apoi

După acest semn, el și-a făcut un țel din a regăsi spiritul fiicei dispărute prin orice mijloace, s-a refugiat în spiritism, apoi a construit un templu în amintirea fiicei sale la cimitirul Bellu. Se spune că treptele care coboară în cavoul Iuliei Hașdeu sunt acordate pentru o melodie specifică. Aceasta răsună în mormânt la fiecare pas al vizitatorului. Deasupra templului ei tronează doi sfincși care poartă în spate un glob ce marchează locurile cu însemnătate pentru ea: Paris, București și Roma. Cărțile ei preferate sunt sculptate în piatră, iar ceasul din mijlocul templului este blocat la ora la care și-a pierdut viața: 1:30. Pe templu stă scris: „Mai ședi puțin”. Mormântul e loc de pelerinaj pentru organizații internaționale de spiritism, iar prin anii ‘90 se găseau zeci de lumânări așezate straniu pe acesta și erau oameni care pierdeau ore în șir pe lângă grilajul cavoului.

În anul 1893 a luat decizia de a ridica un castel, în memoria copilei sale. Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina, „Marele templu de dincolo”, a fost ridicat între anii 1893-1896, după planurile pe care însăși Iulia i le-ar fi transmis tatălui de pe lumea cealaltă.

Detaliile erau dictate în timpul ședințelor de spiritism. Bogdan Petriceicu Hașdeu și-a dedicat anii rămași din viață pentru a cerceta spiritualitatea, spiritismul și viața de Apoi. Ca un fel de coincidență stranie, se pare că numărul 19 l-a urmărit pe tatăl Iuliei Hașdeu: unul dintre frații săi a murit la vârsta de 19 ani, fiica sa s-a stins din viață tot la 19 ani, iar el a mai trăit doar 19 ani după moartea Iuliei.

Castelul are o arhitectură ce utilizează elemente cu trimiteri directe către epocile Evului Mediu, o înfățișare de fortăreață, de spațiu închis ezoteric.

Personalități prezente în episod:

1.CODRUȚA MIHAILOVICI, cercetător, Arhivele Naționale ale României

2.AURA DOBRE, directorul Castelului „Iulia Hașdeu”

3.MARIANA ALEXANDRU, nepoata unuia dintre mediumii care au participat la ședințele de spiritism organizate de B.P. Hașdeu

4. MIHAI ALEXANDRU – scriitor

Episodul 6
VLAD ȚEPES

Toată lumea a auzit despre Dracula. Un personaj sângeros inspirat de figura istorică a domnitorului valah Vlad Țepeș. Este cel mai faimos războinic român care a luptat împotriva otomanilor. Există 223 de filme în care celebrul conte a jucat un rol și peste 650 de filme în care se face referire la personalitatea sa. Dracula este personajul despre care s-au făcut cele mai multe filme de-a lungul timpului, urmat la o oarecare distanță de detectivul Sherlock Holmes. Atât de faimos și totuși știm atât de puține despre el. 

De exemplu, există cinci teorii despre locul în care a fost îngropat. Am avea nevoie de un Sherlock Holmes pentru a afla unde este mormântul? Cum a murit? Cine l-a ucis? Am încercat să aflăm toate răspunsurile de la oameni care și-au propus să-i studieze viața, de la arheologii care i-au căutat mormântul în 1933 și în 1972.

Personalități prezente în episod

1. MATEI CAZACU, istoric

2. ANDREI POGĂCIAȘ, istoric

3. MIHAI HASAN, istoric

4. JOHN FLORESCU, producătorul documentarului „Enigmele României”

Despre HISTORY Channel®

HISTORYChannel® este unul dintre cele mai cunoscute și îndrăgite branduri TV internaționale. HISTORYChannel® reprezintă o sursă de divertisment și informare pentru milioane de oameni de pe tot globul prin poveștile inspiraționale, uneori extravagante ale unor personaje extraordinare din viața reală ale căror experiențe sunt adesea mult mai spectaculoase decât ficțiunea.

HISTORYChannel® provoacă și duce mai departe noțiunea tradițională de „istorie”, oferind spectatorilor o perspectivă alternativă. Gama variată de emisiuni difuzate dezvăluie modul în care poveștile umane sunt modelate de fapte fascinante și adesea surprinzătoare.

HISTORYChannel® a fost lansat în 1995 și ajunge la peste 300 de milioane de locuințe din întreaga lume, în peste 150 de teritorii, fiind tradus în 37 de limbi. HISTORYChannel® reprezintă principala televiziune din portofoliul A+E Networks.

HISTORYChannel® este disponibil în România de peste 10 ani pe toate platformele majore de cablu, cablu și satelit din țară, inclusiv: Digi, Focus Sat, Orange TV, Vodafone.

Pentru mai multe detalii, puteți accesa site-ul oficial HISTORY Channel România, pagina de Facebook HISTORY Channel România sau canalul local de YouTube.

A+E NETWORKS EMEA

La A+E Networks EMEA împărtășim povești care contează. Suntem lideri în divertismentul factual, conținutul nostru premiat este urmărit de milioane de telespectatori din Marea Britanie, țările nordice, Benelux, Germania, Italia, Spania, Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa. Portofoliul nostru de branduri premium – HISTORY, Crime+Investigation, HISTORY2, BLAZE și COSMO TV – inspiră și încântă telespectatorii cu francize de succes (Arme Născute din Foc), drame (Vikingii) și producții locale originale („În Căutarea Chihlimbarului, Aurul Baltic” și „Vânătorii de Epave” cu Ross Kemp). Poveștile noastre sunt globale și locale, liniare și digitale și întotdeauna convingătoare. Cu birouri în Londra, Roma, Madrid, Varșovia, München și Johannesburg, suntem o companie cu adevărat internațională care celebrează unicitatea și diversitatea.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508