Radio România Cultural o va omagia, în această toamnă, pe Monica Lovinescu, jurnalistă și însemnat critic literar în perioada de după război, cea mai importantă voce feminină a exilului românesc. Prin acest amplu proiect editorial, singurul post național dedicat exclusiv culturii se alătură demersului Editurii Humanitas și al Fundației Humanitas Aqua Forte de a marca o sută de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu prin organizarea unui amplu program de evenimente ce se desfășoară de-a lungul întregului an 2023 – Anul Monica Lovinescu. Proiectul Radio România Cultural va debuta luni, 6 noiembrie, cu seria „Martor“, în care secvențe din jurnalele Monicăi Lovinescu vor fi povestite de oamenii pe care i-a cunoscut.
Gabriel Liiceanu, Marie France Ionesco, Gabriela Adameșteanu, Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Vlad Zografi, Theodor Paleologu, Dinu Flămând, Doina Jela, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu și mulți alții își vor aminti momente trăite împreună cu Monica Lovinescu. Mărturiile lor vor constitui un jurnal în oglindă, un portret al acestei personalități ce a marcat decisiv istoria noastră recentă.
Radio România Cultural va realiza și seria de emisiuni „Discurile Monicăi“, cu introduceri de Horia-Roman Patapievici, în cadrul cărora vor fi difuzate cele mai iubite partituri ale Monicăi Lovinescu despre care a scris în jurnalele sale.
Proiectul va continua cu difuzarea unei selecții din emisiunile realizate de Monica Lovinescu la Radio Europa Liberă. Vor putea fi ascultate dialoguri ale Monicăi Lovinescu cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Octavian Paler, Virgil Ierunca și alte personalități ale acelor vremuri. De asemenea, vor fi difuzate interviuri document cu Monica Lovinescu, realizate după căderea regimului comunist, de Anca Mateescu, coordonatoarea acestui proiect.
În preajma zilei de 19 noiembrie, când se vor împlini 100 de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu, Radio România Cultural va difuza, prin Teatrul Național Radiofonic, un spectacol de teatru dedicat acestei voci unice a culturii noastre.
Centenarul Monica Lovinescu la Radio România Cultural se va încheia în seara de 19 noiembrie, când postul va transmite, în direct de la Ateneul Român, Gala Monica Lovinescu, organizată de Editura Humanitas și Fundația Humanitas Aqua Forte.
Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au pătruns în constelaţia mea umană mai întâi ca o „voce“. Ei deveniseră o funcţie, erau răzbunarea părţii noastre care nu ajungea să se rostească. Ce „cuplu“ formidabil au alcătuit ei cu noi! Istoria ne transformase în infirmi ai expresiei; ei ne înapoiau darul cuvintelor. Ce terapie formidabilă a însemnat pentru noi prestaţia lor!
Să am curajul să-ntreb ce-am fi fost fără Monica Lovinescu? N-a venit oare momentul, măcar acum, la centenarul nașterii sale, să ne aducem aminte cât de mult îi datorăm și cât de puțin i-am onorat memoria?
Dinspre mine, știu că le datorez enorm, ei și lui Virgil Ierunca. Și la fel și editura Humanitas care, neasistată de ei, poate că nici n-ar fi ajuns să-și aniverseze cei 33 de ani de la înființare.
Tocmai în numele acestei datorii morale îi închinăm întregul an 2023. Acesta este, pentru mine și pentru Humanitas, „Anul Monica Lovinescu”. Și mi-aș dori să fim împreună cât mai mulți cei care credem în această aducere-aminte… Gabriel Liiceanu.
Este datoria noastră, a celor care am tăcut, să prelungim nemurirea unui om care a vorbit pentru noi. Le mulțumesc celor care au făcut posibil acest proiect, domnului Gabriel Liiceanu și coordonatoarei acestei serii, Anca Mateescu, declară Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural.
Jurnalistă şi critic literar, fiica lui E. Lovinescu şi a Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, Monica Lovinescu este cea mai importantă voce feminină a exilului românesc.
După absolvirea Facultăţii de Litere din Bucureşti (1946), devine asistenta lui Camil Petrescu la Seminarul de Artă Dramatică şi colaborează la diverse publicaţii. Imediat după abdicarea forţată a Regelui Mihai I, cere azil politic în Franţa.
Din 1951 se dedică activităţii radiofonice: realizează, până în 1975, emisiuni literare şi muzicale la Radiodifuziunea Franceză, iar din 1962 trece la microfonul Europei Libere, unde va lucra până în 1992, la închiderea postului. Are emisiuni săptămânale ascultate cu enorm interes în România: cronica de carte de la Actualitatea culturală românească, precum şi Teze şi antiteze la Paris. După moartea mamei sale, ucise în închisoare din cauză că nu a vrut să își trădeze fiica, Monica Lovinescu și-a dedicat întreaga viață luptei împotriva regimului comunist. În ajunul zilei sale de naştere, în 1977, se face asupra ei o încercare de asasinat politic de către un terorist aflat în solda lui Nicolae Ceauşescu.
Monica Lovinescu a fost căsătorită cu Virgil Ierunca şi sunt, amândoi, unele dintre cele mai iubite şi respectate figuri ale exilului românesc.
Vasile Gogea: „Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”, înregistat în aprilie 1990, la București și publicat mai întâi în revista „ASTRA” (numerele 5(224) și 6(225)/1990, reluat în carte/broșură de sine, în două ediții, 2010 și 2013, la Editura EIKON.