Romanul de debut al scriitoarei de origine britanică a fost considerat „cea mai tare carte din 2022” („the hottest book of 2022”).
„De ce ”Cleopatra și Frankenstein” este cea mai tare carte nouă”, spunea titlul unui articol din The Times publicat în ianuarie 2022, înainte de a-și începe argumentația. Sintagma de „cea mai tare carte din 2022” a fost preluată apoi de Stylist și Sunday Times, în timp ce editorii de la Marie Claire Australia o includeau, de asemenea, în topul celor mai bune romane ale anului trecut. Provocatoare prin poveste, imagini și limbaj, alternând stilurile narative cu abilitatea unui jongler, ”Cleopatra și Frankenstein” de Coco Mellors, carte publicată de Editura Trei, a fost considerată o „revitalizare inteligentă și captivantă a genului romance urban”, apreciată pentru umor și stilul cinematic. Romanul apărut până acum în 14 țări este, de altfel, în curs de adaptare pentru televiziune de către Warner Bros Studio. Dar lucrurile nu au fost întotdeauna roz pentru Coco Mellors, scriitoare născută la Londra, dar care s-a mutat în adolescență la New York, unde a trăit timp de 15 ani.
La 25 de ani, în timp ce lucra la o agenție de publicitate, Mellors a început să scrie romanul ei de debut. Muncea în special serile și în week-end-uri, în biblioteci, locul ei preferat pentru scris. „Am început cartea la 25 de ani, am terminat-o la 30 și a apărut când aveam 32. A fost un proces care a durat 7 ani”, a dezvăluit Coco Mellors pentru Metal Magazine. Între timp, a fost refuzată de 30 de edituri. „Îmi amintesc cum stăteam în parcul Washington Square plângând și simțindu-mă atât de dezamăgită, dar nu lipsită de speranță”, spune scriitoarea. Cea mai „tare” carte a anului 2022 s-a „născut” greu, dar efortul a fost mai mult decât răsplătit
„Cum învăța cineva să trăiască? Să fie fericit?”
De o frumusețe frapantă, Cleo, o tânără pictoriță britanică de 24 de ani, îl cunoaște pe Frank din întâmplare, într-un lift, cu 90 de minute înainte de intrarea în noul an 2007. Amândoi părăsesc petrecerea de Revelion la care au fost invitați, iar schimbul de replici acide din ascensor se transformă rapid în mult mai mult. Cu o viză aproape să expire, Cleo vede în Frank nu doar șansa să rămână în Statele Unite, ci și extraordinara oportunitate să fie cu un bărbat pe care-l iubește și care o poate susține. Cu 20 de ani mai în vârstă, Frank este plin și de farmec și de succes. Firma de publicitate pe care a înființat-o câștigă premiu după premiu la nivel internațional, în timp ce contractele curg, iar sumele din conturi devin tot mai substanțiale. În doar șase luni, Cleo și Frank se căsătoresc, dar ceea ce părea a fi deznodământul de poveste al acestei iubiri este doar începutul unui proces (auto)distructiv. „Cum învăța cineva să trăiască? Să fie fericit?”, gândește Cleo după ce descoperă că bărbatul pe care l-a idealizat nu este un pământ ferm, care să o susțină emoțional, ci mai mult o groapă, care riscă să o înghită. Dar, exact ca în kintsugi, străvechea artă japoneză de a repara ceramica spartă, oamenii cad și își revin. Iar fisurile produse de aceste șocuri devin cea mai rezistentă parte a lor și nu trebuie ascunse, ci purtate ca trofee.
„Sunt un bărbat evreu în țoale de damă”
S-a spus despre Cleopatra și Frankenstein că are o galerie de personaje foarte vastă, aproape dickensiană. Eleanor, o evreică de 38 de ani care încă locuiește cu mama ei, copywriter la firma lui Frank, este un personaj-surpriză pentru cititori. „Este un fel de vedetă secretă a cărții. Cred că e personajul cu care cititorii se identifică cel mai mult. Ea aduce o atât de necesară doză de realism într-un roman care, uneori, poate fi plin de fantezie și de glamour gen Marele Gatsby”, explică scriitoarea.
Coco Mellors schimbă și stilul narativ la apariția acestui personaj. Dacă primele două capitole sunt scrise la persoana a 3-a, cele în care apare Eleanor sunt scrise la persoana I, din perspectiva acesteia. Prin scurte notații, autoarea surprinde instantanee urbane, care creionează perfect atmosfera New York-ului și spiritul locuitorilor lui. Însă, notațiile reflectă și lumea interioară a acestui personaj, cu rol-cheie în roman. Stilul dinamic și fragmentat lasă mult spațiu umorului (unele glume ar putea fi replici de succes la un stand-up comedy). Spre exemplu, Eleanor se pregătește să meargă la petrecerea firmei: „Stau în fața oglinzii și văd… burtă moale, păr aspru, buze subțiri, talie groasă. Sunt un bărbat evreu în țoale de damă”, gândește ea. „Pentru mine este incitant să explorez tristețea în această formă, mă refer la modul cum ne mascăm durerea cu umorul”, spune Coco Mellors.
Eleanor nu este singurul personaj care aduce profunzime cărții și o trece dincolo de granițele genului romance urban. Eroii lui Coco Mellors pot fi șocanți, dezgustători, simpatici, înțelepți sau superficiali. Ei construiesc o poveste complexă, cu multe fațete, spusă cu umor despre rănile pe care le lasă neiubirea, vinovăția, teama de eșec și uneori, chiar cea de a trăi.
