La Editura Limes a apărut volumul de poezie „Lexus pe cărbune”, de Ofelia Prodan

ian. 18th, 2023 | By | Category: Agenda de carte

”Parcurgând pe îndelete cel mai recent volum al Ofeliei Prodan, derutant-neliniștitorul lexus pe cărbune, am avut senzația că douămiista – oricum nu foarte cuminte – de odinioară pare a-și fi pierdut aproape de tot încrederea în (pseudo)miturile care mai ieri încă făceau ravagii printre cei mai mulți dintre congenerii de pluton. Dar și certitudinea că, din bunkerul ei deloc confortabil din Padova, poeta privește atât lumile pe care, volens nolens, este silită să le locuiască, cât și propria identitate scripturală, pe care nu contenește să o fasoneze, din unghiuri și în modalităţi estetice care i se potrivesc la drept vorbind mănușă. Cu toate că parte din imagistica și stilistica poetică pe care miza, bunăoară, în Elefantul din patul meu sau în Cartea mică sunt pe ici-colo recognoscibile, alienarea cu care ne obișnuise în desfășurările sale poematice emblematice capătă de această dată un corp textual articulat, în mod vizibil, după calapod postuman(ist). Principial însingurată (ca să nu zic de-a dreptul agorafobă), inclementă și anxioasă, proiectanta acestui mecanism cu turații precise este departe de a se sufoca între „norișorii semi-toxici” ai lexusului în spatele căruia se poate ghici, desigur, și o metonimie a universului hipertehnologizat și consumerist de azi, în care umanitatea riscă să se descompună de tot. Dimpotrivă! Prinsă între tentația de a apela, mai degrabă sceptic decât neutral ori încrezător, la varii „fabulații” și „limbaje codate”, impulsul numit undeva sabotarea propriei minți formulelor complexe și presimțirea vagă a unor „miracole ca oracolul din matrix”, Ofelia Prodan respiră efectiv poietic. Și, cine știe?!, poate chiar visează, cu mai multă claritate ca oricând, la realităţi (meta)culturale alternative, în care toxinele auctoriale, altfel creatoare de „atmosferă radioactivă”, sunt cel mult o amintire urâtă.” 

(Emanuela Ilie)

„După o rafală de volume cu poeme de „stînga”, pline, pe de o parte, de compasiune (pentru striviții și exclușii soartei) și, pe de altă parte, de sarcasme grele (față de sistem și opulenții săi manageri), Ofelia Prodan a schimbat (de pe la Întîmplări cu poetul ddmarin și alte personaje controversate) climatul angoaselor ei sociale și personale, trecînd de la modul denunțului patetic la ludica insurgentă și ironia cu țepi. Schimbarea de climat a venit cu o vizibilă schimbare de decor lexical, fiind, de fapt, o dublă permutare a acelorași teme și anxietăți existențiale, dar cu grija de a le prezerva. Același lucru se întîmplă și cînd Ofelia se plimbă cu Lexusul pe cărbune, și el funcționînd pe bază de combustibil ludico-ironic, dar rulînd pe aceleași trasee obsesionale; doar că în alt registru lexical, aggiornato, și lăfăindu-se în vocabular sf și în argoul de internet, cu ajutorul cărora se insinuează o saga. Una în care contorsiunile lăuntrice se împletesc strîns cu cele socio-politice și-n care actualitatea de ultimă oră inundă (prin Putin, firește) spațiul intim. Ironiile Ofeliei n-au gratuitate (măcar că e multă joacă de cuvinte prin versuri, dusă spre verva ingeniozității), căci, pe fond, ea trăiește din același ultragiu cotidian, vizibil chiar și-n reveriile din Padova.”

(Al. Cistelecan)

„Ofelia Prodan practică o poezie socială aspră ca șmirghelul, de un umor negru dezarmant. Expertă în jocul substituirilor, între altele, ea își și ne oferă șansa eliberării, ripostei, revanșei, prinși cum suntem în chingile unui univers tot mai accentuat distopic. Dacă eu vedeam troscoțel în grăunți de chihlimbar odinioară când remarcam, ironic, firește, că s-au produs modificări, Ofelia, care simte cum se produc modificări uluitoare chiar sub ochii noștri, se vede pe sine, cu o autoironie amară, ca o insectă într-o boabă de chihlimbar.

Eu nu strivesc petele de grăsime, zice în alt loc; ilustrul Blaga s-ar răsuci în mormânt de-ar auzi-o…”

(Mircea Petean)

Ofelia Prodan (născută în Urziceni, în prezent trăiește între București și Padova) a debutat editorial în 2007, cu Elefantul din patul meu (Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 2008; nominalizare la Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2008) și a publicat mai multe cărți de poezie, printre care Călăuza (2012; Premiul Naţional Ion Minulescu, 2013); No Exit (2015; Premiul Național George Coșbuc, 2015; Premiul Național Mircea Ivănescu, 2016); Șarpele din inima mea (2016; Premiul Cartea de poezie a anului 2016 la Festivalul Național Avangarda XXII, 2017); Clona lu’ Ofelia Prodan în aeroplan (2021; Premiul Revistei Familia în cadrul Festivalului Internațional de Poezie Sighetu Marmației, 2022) și Rezonanța începe când oscilăm pe aceeași frecvență (2021; Premiul Internațional de Poezie Mihai Eminescu, Getafe-Madrid, Spania, 2023). Este autoarea unui inedit jurnal de facebook, Voci cu defect special (2018). O antologie de autor i-a apărut în Spania, High (El Genio Maligno, 2017), iar în Italia volumul bilingv Elegii halucinogene (Edizioni Forme Libere, 2019; Premiul special al președintelui juriului în cadrul Premiului Bologna in Lettere, 2021; mențiune de onoare în cadrul Premiului Literar Città di Sassari, 2020). Poeme ale ei au fost incluse, printre altele, în Voor de prijs van mijn mond (Jan H. Mysjkin, Ed. Poëziecentrum, Belgia, 2013; o antologie ce cuprinde texte de 12 dintre cei mai reprezentativi poeţi români ai ultimilor 60 de ani, de la Nina Cassian la Ofelia Prodan), BorderLine  2000.  Zece  autoare  pentru  o  antologie  a  poeziei  de  astăzi (Daniel D. Marin, Ed. Ratio et Revelatio, România, 2021; ediție bilingvă româno-italiană care cuprinde texte de șase autoare italiene și patru de origine română, de la Antonella Anedda și Ruxandra Cesereanu la Saviana Stănescu, Maria Grazia Calandrone și Maria Borio) și Distanze obliterateGenerazioni di poesie sulla rete (un proiect Alma Poesia, Puntoacapo Editrice, Italia, 2021). A avut o serie de lecturi publice, fiind invitată, printre altele, la European Poetry Slam days (Berlin, 2009), Festivalul Internațional de Poezie Palabra en el mundo (Venezia, 2018), Festivalul Întâlniri internaţionale de literatură feminină „Cornul de Aur” (Istanbul, 2019) și Festivalul Literar Internațional al Sardiniei L’Isola delle Storie (Gavoi, 2019). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi PEN Club România.

Număr de vizualizări :177


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro