spot_img

Renshi Virtual Art, la FIPB 2022

Joi, 15 septembrie 2022, de la ora 19.00, în spațiul de artă contemporană Atelier 030202, găzduit de Sala Nouă a Teatrului de Comedie din București (str. Sf.Vineri, nr. 11), se vor proiecta în premieră filmele ”Renshi Virtual Art” și „Minutul de Renshi” și va fi prezentat programul ”Renshi Virtual Art”, co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Evenimentul face parte din FIPB (Festivalul Internațional de Poezie București), ediția a XII-a.

În luna iulie a anului 2022, în spațiul de artă contemporană Atelier 030202, găzduit de Sala Nouă a Teatrului de Comedie din București (str. Sf.Vineri, nr. 11), s-au desfășurat atelierele de scriere creativă și de experimente vizuale din cadrul proiectului ”Renshi Virtual Art”.

În mai multe sesiuni de improvizație poetică și vizuală, 3 artiști vizuali – Ana Ștefania Andronic (BUZU), Arina Bican și  Loredana Stancu – și 3 poeți – Livia Roșca, Ioana Iuna Șerban și Tudor Voicu, alături de scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu, au realizat un program experimental, de artă digitală și noile media, în confluență cu scrierea creativă contemporană.

Conceptul curatorial și editorial a propus ca artiștii și poeții invitați în proiect să realizeze împreună o operă de tip renshi, literară, vizuală și multimedia. Astfel, a fost realizată o operă comună, dar și individuală, prin crearea, formarea, reformarea ori deformarea unei imagini poetice inițiale în cadrul unor sesiuni de creație, re-creație și improvizație poetică, vizuală și muzicală.

Cu ajutorul unei puteri de calcul uriașe aflată în cloud și a unui soft superspecializat, a fost tradus un poem esențializat de tip renshi în imagini artistice.

”Renshi Virtual Art” este realizat de asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Spațiul de Artă Contemporană ATELIER 030202 din București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Teatrul de Comedie, Universitatea de Arte din București – Facultatea de Arte Decorative și Universitatea de Vest – Facultatea de Arte și Design, Timișoara, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

Consiliul Artistic al programului ”Renshi Virtual Art” a fost format din drd. Ana Daniela Sultana, curator și comentator de artă, dr. Dan Mircea Cipariu, scriitor, curator și manager cultural, lect.univ.dr. Mihai Zgondoiu, artist vizual și curator, prof.univ.dr. Cosmin Paulescu, Decanul Facultății de Arte Decorative și Design – UNARTE București, și lect.univ.dr. Bogdan Rata – Facultatea de Arte și Design, UVT, Timișoara. 

Ana Daniela Sultana și Cătălin Burcea

Identitatea vizuală ”Renshi Virtual Art”:  Andrei Reg – Șendrea | ShenTzu Studio.

Video / Art directing ”Renshi Virtual Art” și „Minutul de Renshi”: Cătălin Burcea.

Radio România Cultural, Propagarta.ro și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului ”Renshi Virtual Art”.

***

A XII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB)

Muzeul Național al Literaturii Române din București organizează, în perioada 12 – 18 septembrie 2022, cea de-a XI-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie și a XII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). Publicul din Capitală, precum și turiștii români și străini sunt invitați să participe la lecturi publice, proiecții de filme, expoziții de artă vizuală, recitaluri ale unor actori celebri, spectacole de teatru, concerte de muzică, performance-uri și programe experimentale de artă digitală și noile media, în confluență cu scrierea creativă contemporană. Ediția din acest an a festivalului are ca motto un vers din piesa Prometeu înlănțuit a lui Eschil: „Surâsul inumerabil al valurilor”. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentelor.

Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române din București

Co-organizatori: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, APLER, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri: Agenția Universitară a Francofoniei, Biroul Europa Centrală și Orientală – AUF ECO, Grupul Ambasadelor, Delegațiilor și Instituțiilor Francofone din România – GADIF, Ambasada Republicii Argentina în România, Ambasada Republicii Federative a Braziliei în România, Ambasada Republicii Orientale Uruguay în RomâniaAmbasada Republicii Chile în România, Ambasada Republicii Peru în România, Institutul Francez România, Institutul Cervantes, Institutul Balassi – Institutul Maghiar, Forumul Cultural Austriac București, Institutul Italian de Cultură București, Institutul Goethe, Romfilatelia, Fundația Culturală Greacă, Liga Albanezilor din România, Zilele Sofia Nădejde, Teatrul de Comedie, Cărturești, Institutul Blecher, Londohome, București Mall Vitan

Parteneri media: RFI România, Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Agenția de carte, revista Observator cultural, revista Contemporanul, Radio Trinitas, Iqool, Modernism, Ficțiunea OPT m, Ordinea Zilei, revista Familia 

Sponsori: Borsec, Davino, Catleya, Lotus wine, Ciao Niki, Keia

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii, Administrația Fondului Cultural Național – AFCN

***

Renshi Virtual Art este o formă de poezie și de improvizație vizuală ce a transformat invenția de acum peste 700 de ani a călugărilor japonezi care concurau,  în perechi sau grupuri mici, pornind de la o ”rădăcină” poetică de 36 de linii (Kasen), scrisă de primul actant al improvizației poetice.

Ana Andronic (BUZU)

Am avut câteva reguli fundamentale pentru ”Renshi Virtual Art”:  Curatorul și co-curatorul programului, Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu, au tras la sorți ordinea celor 8 participanți la Renshi virtual art și au stabilit câte trei tururi de scriere creativă și de improvizație vizuală. Fiecare participant a avut la dispoziție 2 minute pentru scriere ori improvizație vizuală pornind de la cuvântul renshi– rădăcină, preluând și continuând o imagine poetică din textul sau opera vizuală a celui ce a fost înaintea sa.

***

Ana Ștefania Andronic (BUZU) este artistă vizuală formată ca graficiană, fiind absolventă a Universității Naționale de Arte din București, secția Grafică, promoția 2004, unde l-a avut profesor îndrumător pe Mircia Dumitrescu. Membră  a Uniunii Artiștilor Plastici din România încă din 2014, Ana Ștefania Andronic este, totodată, fondatoarea Galeriei Fără Nume și directorul artistic al Galeriei Senso din București. Practica sa artistică este complexă, incluzând animație, ilustrație, artă digitală, pictură, grafică și instalație grafică. Activitatea sa expozițională cuprinde, pe lângă numeroase expoziții personale și de grup, participări cu lucrări sau expoziții personale la bienale, târguri și saloane de artă locale și internaționale.

Arina Bican a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” (2010) și Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, cu o licență în Artă Murală (2013) și un Master în Arte Vizuale (2015).

Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAPR), Filiala Pictură, București.

Arina Bican desfășoară atât o intensă activitate expozițională, cu numeroase expoziții personale și de grup, în București, în țară și în străinătate, cât și o vastă activitate pedagogică.

În 2022, și-a deschis propriul ei atelier de artă plastică pentru copii – Yellow House.

Loredana Stancu

Loredana Stancu (n.1970) este artist vizual. A absolvit Universitatea de Artă din București în 1997, la secția de scenografie, și din anul 2000 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala București, secția pictură.

A susținut o serie de expoziții în țară și în străinătate, a colaborat în domeniul scenografiei de teatru și film și a participat la concursuri internaționale de pictură și scenografie-păpuși unde a câștigat numeroase premii.

Lucrări de pictură și grafică ale artistei se află în colecții private din SUA, Canada, Germania, Anglia, Franța, Spania, etc.

Este colaborator al spațiului de proiecte ALERT studio din București, hub cultural cu multiple proiecte în domeniul artei contemporane.

Livia Roșca

Livia Roșca (Lucan-Arjoca) este scriitor, jurnalist și inițiator de programe de educație prin cultură. Manuscrisul volumului ei de debut, „Ruj pe icoane”, a câștigat primul premiu pentru debut organizat de Editura Cartea Românească în anul 2005. De atunci, anual, editura a organizat concursul și a adus în atenția publicului debutanți, creând un public mai larg pentru poezia contemporană, stimulând apariția unor nume noi în poezie și a creat loc în piață, unor edituri de nișă. Livia Roșca este laureată a Premiului Național pentru Debut în Poezie „Mihai Eminescu”, 2006, cu volumul „Ruj pe icoane” și a altor premii naționale și locale precum: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut în poezie, Premiul Asociației Scriitorilor București pentru Debut în Poezie. A fost nominalizată la Marele Premiu Prometheus Opera Prima, 2005, organizat de Fundația Anonimul. În 2006 a publicat volumul de poezie „1+1>2”, sub numele  Livia Lucan-Arjoca, Editura Charmides, 2016. Prezentă în antologiile de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007, „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006, „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010 și în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. Volumele ei de poezie, „Ruj pe icoane” și „1+1>2” au fost reeditate la Editura Casa de pariuri literare in 2022. A susținut lecturi publice in cadrul unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bucureşti, 2013; Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul Internațional de Poezie București, 2016, Festivalul Internațional de Poezie București, 2021. În 2015 a înființat Asociația 7 ARTE și a inițiat programul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging, organizate de Asociația 7 ARTE. Până acum a coordonat  an de an caravane cu scriitori pentru copii în zone rurale și pentru categorii defavorizate, precum și evenimente care promoveaza educația prin cultură.

Crede în colaborare, bunătate și evoluție.

Ioana Iuna Șerban

Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele MamucaDiversitate StilisticăRai din IadFete de vis: Idealul feminin în arta româneascăGPSȘtefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and SpaceMarginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca AbstractulFlorin Mitroi. ZileDiversitate Stilistică cu răspundere limitatăTricolorGPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de AcumDin senin!CSA. Clubul Sportiv al ArtelorArta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.

Tudor Voicu

Tudor Voicu s-a născut în data de 29 aprilie 1988, la București. A publicat poezii, cronici literare și interviuri în mai multe reviste și publicații online. I s-au tradus texte în limbile engleză, franceză și arabă.

În 2016, la editura Tracus Arte, în ”Colecția Coșovei”, i-a apărut volumul de debut ”sticle goale fiare vechi”. Este organizator și moderator al cenaclurilor Cenaclul 9 și Boema 9, care se desfășoară sub egida Asociației Culturale Direcția 9.

A susținut lecturi publice la Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Națiunilor Centenare de la București – PoetArt 100; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie Online; Maratonul de Poezie și Jazz etc.

Este membru al Societăţii de Gestiune a Drepturilor de Autor www.operascrisa.ro și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, editor coordonator AgențiadeCarte.ro și redactor InfoArt.

***

Dan Mircea Cipariu

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2022, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, editura Vellant, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu.

Ana Daniela Sultana

Ana Daniela Sultana este curator, consultant artistic și columnist. Licențiată în filologie și în științele comunicării, Ana Daniela Sultana a absolvit un master în domeniul curatorial în cadrul Universității de Artă Aplicată din Viena. În prezent, pregătește o lucrare de doctorat intitulată „Poetica textului curatorial” la Universitatea din București. Scrie comentariu de artă pentru revista ARTA, Orizonturi Culturale Italo-Române și www.agentiadecarte.ro. Colaborează cu instituții precum Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, ICR Viena, Forumul Cultural Austriac București, creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Muzeul de Artă din Timișoara, Kunsthalle Feldbach și cu numeroase galerii de artă. Printre artiștii pentru care a curatoriat expoziții personale se numără: Ana Ștefania Andronic (BUZU), Ion Anghel, Arina Bican, Gabriel Caloian, Paul Hitter, Liviu Mihai, Virgilius Moldovan, Cela Neamțu, Maia Ștefana Oprea și Augustin Răzvan Radu. Locuiește și activează în București.

Mihai Zgondoiu  (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Mihai Zgondoiu

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).

În 2022, a primit Premiul pentru Multimedia al Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru anul 2021.

***

Proiectul ”Renshi Virtual Art”  nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508