spot_img

3 ceasuri (mai mult sau mai puțin) rele. Cum poate fi manipulată măsurarea timpului

„Istoria măsurării timpului se îngemănează cu istoria noastră” afirmă expertul în orologerie David Rooney în ”Despre timp. O istorie a civilizației în douăsprezece ceasuri”, carte publicată de Editura Trei.Fost custode al departamentului dedicat măsurării timpului la Royal Observatory din Greenwich și istoric al tehnologiei, David Rooney propune în cartea sa de debut o perspectivă absolut neobișnuită asupra civilizației umane. Cum evoluția tehnologiilor nu este nici pe departe atât de neutră pe cât ne-am dori (sau închipui), autorul britanic propune cititorilor să privească mai atent ceasurile care ne înconjoară și să descopere ce dezvăluie acestea despre umanitate. 

David Rooney cercetează „fără şovăire viaţa, moartea, războiul şi pacea” și pune în discuție „moralitatea, binele și răul, precum și identitatea (cine suntem noi) prin prisma ceasurilor”. Cartea semnată de David Rooney nu prezintă noțiuni abstracte, ci istorii cât se poate de reale și bine documentate. Iar afirmațiile sale sunt la fel de provocatoare ca și perspectiva propusă: „Cu ajutorul ceasurilor, elitele se menţin la putere, fac bani, guvernează şi controlează vieţile cetăţenilor. Iar uneori, tot cu ajutorul ceasurilor, oamenii ripostează”. De la ceasurile cu apă sau cele cu nisip, cadrane solare sau telescoape la ceasurile atomice miniaturale sau cele cu plutoniu, fiecare dintre acestea aduc omenirea la ora adevărului. Iată 3 moduri în care poate fi manipulată măsurarea timpului din perspectiva expertului britanic. 

                                    Ceasul, ca armă politică

            Una dintre cele mai tulburătoare afirmații pe care le face specialistul în orologerie în Despre timp este că ceasul nu reprezintă numai un aparat de măsurare a timpului, ci este adesea un instrument de putere și control. „Turnurile publice cu ceas au fost dintotdeauna folosite pentru a simboliza puterea politică”, spune Rooney. Spre exemplu, rolul primului cadran solar adus de Valerius în Forumul roman în anul 263 a.H. simboliza forța militară a Republicii după înfrângerea Cataniei. Acest prim ceas a dat apoi ora exactă în toată lumea stăpânită de romani. Turnul Vânturilor din Atena, ridicat la 140 a.H avea aceeași funcție: de a celebra forța militară a cetății, dar și de a aduce aminte cetățenilor că disciplina este necesară pentru a o prezerva. Veacuri la rând, turnurile care anunțau ora exactă au simbolizat puterea și ordinea și au organizat strict viețile oamenilor. „Timpul public există de mii de ani” observă David Rooney, iar rolul ceasurilor este acela de a induce ideea de ordine publică. 

            La începutul secolului 20, când existau mari tensiuni politice provocate de colonialismul britanic în India, ceasurile au fost folosite ca arme ideologice. Ora standardizată impusă oraşului Bombay a fost asociată cu guvernarea colonială britanică, au existat proteste masive, iar ceasurile publice au fost bătute cu pietre. Este situația diferită în vremurile moderne? „Ca să fiu sincer, nu reuşesc să întrevăd un viitor idilic pentru omenire”, spune David Rooney. „Nu cred că vom înceta să mai folosim ceasuri în scopul guvernării popoarelor, al prezervării puterii şi al controlării comportamentului uman”.

                                                            Ceasul moralității

            Spre sfârşitul secolului al 14-lea, ceasul moralității începea să bată din ce în ce mai sonor. Amintindu-și de antici, gânditorii acestei perioade vorbeau frecvent despre Cumpătare, regină a tuturor virtuților, reflectată în picturi și fresce ca o tânără care ține în mână o clepsidră, iar mai târziu, este înconjurată de mecanisme de ceas. Avertismentul Cumpătării este că „nisipul timpului este pe cale să se sfârşească” și vremea trebuie răscumpărată. Pe măsură ce ceasurile au devenit atotprezente în viețile oamenilor, indiferent de condiția socială, „o nouă idee a încolţit în minţile noastre: uitându-ne mereu la ceas, am început să nutrim convingerea că timpul poate fi risipit”. Nu avea să treacă mult până când politicianul şi omul de ştiinţă american Benjamin Franklin spunea, în 1748, în ghidul cu „Sfaturi pentru tânărul comerciant” că „timpul înseamnă bani”. Această idee a fost inițial predicată de primii protestanţi în perioada când ceasurile personale deveneau obiecte uzuale pentru clasa de mijloc și se referea la conceptul de „timp al lui Dumnezeu”. Benjamin Franklin a rostit celebra sintagmă într-o pledoarie contra trândăviei, pe când astăzi expresia este total lipsită de orice conotație religioasă sau moralizatoare. 

                                                            Bate ora Apocalipsei?

            În 1947, Martyl Langsdorf desena „Ceasul Apocalipsei” pentru coperta publicaţiei Bulletin of the Atomic Scientists („Buletinul oamenilor de ştiinţă din domeniul atomic”) avertizând asupra pericolului unui război nuclear. Desenul stilizat reprezenta un ceas al cărui minutar indica faptul că mai sunt doar șapte minute până la „al 12-lea ceas”. Pe 23 ianuarie 2020, redactorii publicației au mutat minutarul ceasului cu 100 de secunde înainte de miezul nopţii, ceea ce reprezintă cea mai avansată poziţie de până acum. Bate ora Apocalipsei? „Ne îndreptăm spre un viitor incert”, e de părere istoricul tehnologiei. „Ceasurile facilitează războaiele, iar războaiele, la rândul lor, influenţează felul în care ne folosim de ceasuri”, mai spune David Rooney. Iar cea mai îngrijorătoare poveste despre ceasuri din timpurile noastre este a celor care „orbitează Pământul la bordul sateliţilor navigaţionali operaţi de armatele Statelor Unite, Chinei şi Rusiei, precum şi de reţeaua europeană, Galileo”. În aparență doar niște ceasuri zburătoare, aceste device-uri îngrijorează pentru că fac posibilă utilizarea altor tehnologii și rețele care pătrund în toate aspectele vieții de zi cu zi a oamenilor de pe toată planeta. „Tehnologii care ştiu în permanenţă unde ne aflăm, cu o eroare de numai câţiva milimetri, şi care pot comunica în timp real cu oricare alt sistem pe care îl producem, tehnologii care sunt construite şi operate de corporaţii globale secretomane şi de superputeri politice, tehnologii care au acces la o bază de date vastă, conţinând informaţii referitoare la toţi oamenii care trăiesc pe această planetă — sunt pur şi simplu înfricoşătoare”, afirmă istoricul britanic David Rooney în Despre timp, carte publicată de Editura Trei.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508