spot_img

Specialiști și colecționari se întâlnesc la Marea Neagră în cadrul proiectului ”Arhivele Litoralului”

Teoreticieni, antropologi, artiști și profesioniști din sfera arhivelor vor pune în discuție, în cadrul unui simpozion organizat în perioada 17-19 august la Grădina de Vară din Eforie Sud, modul în care resursele documentare românești pot fi puse în valoare, pentru diversificarea domeniilor de utilizare a acestora și pentru a atrage noi audiențe. Grupurile locale interesate de acest tip de cercetare vor putea participa activ în acest proces, în perspectiva elaborării unor proiecte comune, ancorate în realitatea românească. Întâlnirile prilejuite de Simpozionul ”Arhivele Litoralului” sunt deschise publicului larg, iar accesul este liber. 

Procesul de globalizare și modernizarea au dus și în România la alterarea, uneori ireversibilă, a resurselor culturale locale, a elementelor autentice de arhitectură, port, obiceiuri din zonele rurale și la dispariția treptată a identității zonelor urbane. Toate acestea au rămas însă vii în sfera colecțiilor sau a arhivelor de imagini, care mai sunt păstrate în mediul privat, în comunități sau grupuri profesionale. „Chiar dacă o bună parte a colecțiilor și a arhivelor de familie sau profesionale s-au pierdut, au fost fragmentate sau sunt deja distruse, este important să semnalăm măcar acum faptul că acestea constituie importante resurse culturale și de construcție socială”, spune Raluca Oancea, lector UNARTE București, membră a echipei care a inițiat acest program. Aceste teme, alături de alte subiecte relevante, cum ar fi perspectivele asupra colecțiilor de date în societatea informațională saurelația dintre document și proiect social, vor fi puse în discuție, în perioada 17-19 august, zilnic între orele 15.00-17.00, la Gradina Cinemascop din Eforie Sud, în cadrul proiectului Arhivele Litoralului. 

Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă și transdisciplinară Arhivele Litoralului este un  proiect amplu de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanți ai școlilor superioare de artă sau științe umaniste din București, Cluj, Iași, își unesc eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoașterea și promovarea regională. Proiectul, realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de artefacte și al organizațiilor culturale județene, se va extinde în următorii doi ani către Constanța și 2 Mai urmărind identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol. Acestora li se vor adăuga informații esențiale cu privire la moravurile și poveștile vechilor stațiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video și obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă și postcomuniste. 

Procesul a pornit de la câteva colecții deja cunoscute, printre care “Carmen Sylva”,deținută de Asociația Forumul Artelor Vizuale, care vizează orașele Eforie Sud și Nord și reunește în jur de 1000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare legate de proprietățile curative ale lacului Techirghiol, de funcționarea băilor de soare, aer și nămol, de sanatoriul din oraș, informații despre comportamentul recomandat la băi sau despre costumul adecvat în epocă. O altă resursă importantă este ampla colecție “Victor Nicolai”,dedicată întregului litoral, care numără în jur de 3000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare. 

Pornind de la aceste colecții, în cadrul simpozionului vor fi dezbătute și limitările existente în zona cercetării interdisciplinare socio-artistice și importanța generării de abordări colaborative, prin echipeîn care artiștii sunt ghidați de specialiști din domeniile teoriei artei, antropologiei, patrimoniului, biologiei, filosofiei. 

PARTICIPANȚI:

MATEI BEJENARU – este artist și fondator al Bienalei Periferic din Iași, România. Înființat în 1997 ca festival de performance, Periferic s-a transformat într-o bienală internațională de artă contemporană condusă de artiști, definită ca o platformă pentru discuții despre contextele istorice, socio-politice și culturale ale orașului. Cu un grup de artiști și filosofi din Iași, Bejenaru a fondat în 2001 Asociația Vector, o instituție de artă contemporană care a susținut scena artei emergente locale pentru a deveni vizibilă la nivel local și internațional. Împreună cu un grup de artiști și profesori a fondat, în 2015, Centrul de Fotografie Contemporană din Iași al cărui director este. Între 2011 și 2012 a fost profesor invitat la Université du Québec à Montréal (Canada). În proiectele sale artistice recente, el cercetează materialitatea mediului fotografic și politica reprezentării în format documentar. Predă fotografie și video la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași și este decanul Facultății de Arte Plastice. 

IRINA BOTEA BUCAN adoptă o metodologie simbiotică de artist-profesor-cercetător, care chestionează în mod consistent ideile dominante socio-politice, și plasează în centru puterea umană de a-și determina singur acțiunile, ca mijloc de creare a sensurilor. Alegând să acționeze în diverse contexte, cum ar fi: instituții academice, galerii alternative, muzee, bienale de artă, festivaluri de film și centre comunitare, ea se concentrează în prezent pe descentralizarea discursurilor culturale și pe posibilitatea de a susține o diferențiere creativă care există în afara unui sistem dominant de valori și critici hegemonice. În prezent, urmează studiile doctorale la Universitatea Goldsmiths din Londra și susține cursuri la UNARTE București. În expoziții solo și de grup a avut multiple participări la Bienala de Artă de la Veneția, Festivalul Internațional de Film Rotterdam, Centrul Pompidou și Galeria Națională Jeu de Paume Paris, Kunsthalle Winterthur, Muzeul Național Reina Sofia Madrid, Bienala Gwangju 2010, Centrul de Artă Contemporană Castelul Ujazdowki Varșovia, MNAC (Muzeul Național de Artă Contemporană), București. A primit Premiul pentru Artiste Excepționale „Visual Artist Prize 3Arts”, Premiul Silver pentru Filmul Impakt, Rezidența Internațională la Recollets, Cité des Arts Paris, Constantin Brancusi etc.

IULIANA DUMITRU este specialist în arhivare în cadrul Muzeului Țăranului Român și autoarea unei cercetări de specialitate axată pe zona 2 mai și Vama Veche.

CĂTĂLIN GHEORGHE este conferențiar universitar, teoretician, curator și editor. Predă cursuri de Teorii și practici ale cercetării artistice, Studii și practici curatoriale și Studii vizuale aplicative la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este editor al seriei de publicații Vector – cercetare critică în context și curator al platformei educaționale de cercetare critică și producție artistică Vector – studio de practici și dezbateri artistice.

KOPACZ KUND este artist preocupat de temele ecologiei și arhivelor și cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly (UCEK), Institutul de Arte Vizuale și Teoria Artei din orașul Eger, unde predă și organizează arhivele unui program de studii unic – BA in Nature Art.

CRISTINA MORARU este curator și teoretician. Deține un doctorat în estetică la Universitatea Al. I. Cuza și este asistent universitar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este (co)editor al publicației academice Studies in Visual Arts and Communication și membru fondator al Centrului de Fotografie Contemporană (C.F.C.). A participat în programe de studii internaționale la NCCR Universität Basel, Freie Universität Berlin, Universität Wien, HDK-Valand Academy Göteborg, Hochschule Luzern, Leuphana Universität Lüneburg, Universität Hamburg ș.a.

RALUCA OANCEA (Nestor) este lector la Universitatea Națională de Arte din București unde predă estetică și artă media. Profilul său interdisciplinar include o licență în filosofia culturii și una în computere, un masterat în arte vizuale și un doctorat în teorie media, centrat pe investigarea noilor și vechilor categorii estetice care circumscriu fotografia, filmul și arta digitală cât și pe relația dintre noile tehnologii și arta contemporană. Ea este, de asemenea, curator independent și autor de texte pentru publicații culturale și academice ca: Praesens, Camera Austria, Ekphrasis, Eikon, Vremea, Scena9, Zeppelin, Revista ARTA, Revista de Filosofie, Annals of the University of Bucharest.

RALUCA PARASCHIV (Ionescu) este artistă vizuală și lector la UNARTE București unde susține cursurile de Semiotica vizualului și Comunicare în artele vizuale. Cu un parcurs profesional transversal în domeniile artei contemporane, teoriei vizuale și științelor comunicării, este interesată de relația artă/cultură/educație – public – spațiu urban/spațiu social. Este unul dintre inițiatorii și coordonatorii proiectelor interdisciplinare de cercetare actuală și promovare a arhivelor și artei contemporane românești (RoArchive, ArhivART, DPlatform, Archive4U)

EMIL CRISTIAN GHIȚĂ este artist vizual si manager cultural, ce activează în zona de ecologie, arhive și artă contemporană. Timp de trei ani a activat ca Project Manager Cultural în cadrul Centrului Ceh din București, iar în 2021, alături de Alexandra Dumitrescu, a pus bazele proiectul Eforie Colorat – Gradina Cinemascop. De-a lungul timpului, a fost implicat în mai multe proiecte precum PlatformD, costode în cadrul Bienalei de la Venetia, membru fondator al proiectului CAZUL 101, cofondator al Festivalului de Film Cinemascop și Intervenție Culturală. Este unul din editorii albumului Made in CZ found in RO și curator al mai multor expoziții din cadrul Future Museum. A fost, de asemenea, curatorul altor expoziții, precum Czechoslovak Home, Czech Image Pop-up Exhibition. A participat la mai multe expoziții de grup, iar unul din proiectele sale de cercetare s-a finalizat cu o expoziție personală, intitulată RafinX – o cercetare a uneia dintre cele mai mari si mai vechi rafinării din Europa. Este unul dintre inițiatorii proiectului Arhivele Litoralului, iar arhiva  sa cuprinde peste 500 de artefacte, de la vederi, albume private, de la cărți și reviste, la postere sau obiecte suvenir. Această colecții este unul dintre subiectele de interes ale cercetării, alături de alte colecții publlice și private.

ALEXANDRA DUMITRESCU este specializată în știinte politice și este  interesată de dezvoltarea comunitară a zonelor cu acces limitat la cultură. În ultimii ani și-a concentrat activitatea în zona de management cultural, ca fondator al proiectului Eforie Colorat, Interventie Culturala, AggressiON/OFF sau Arhivele Litoralului. Activează de peste 10 ani în zona de producție foto-video unde, de-a lungul timpului, a fost implicată în diferite proiecte, ocupând funcții de D.O.P., Art Director, video editor și asistent regie.

IULIA PANĂ este artistă vizuală și poetă, profesor de Artă Fotografică la Centrul Cultural „Teodor Th Burada” din Constanța, are un Master în Arte Plastice Vizuale și un Master în Comunicare, Relații Publice-Publicitate. Are în palmares expoziții personale și de grup, dar și volume de versuri, majoritatea dintre ele premiate. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1999), a Uniunii Ziariștilor din România (din 1995), a Uniunii Artiștilor Plastici (din 2015)precum și membră PEN Club România (din 2018).

ECHIPA ORGANIZARE: 

Organizatori: Emil Cristian Ghiță, Alexandra Dumitrescu, Raluca Paraschiv, Cristina Irian, Ionuț Cosmin Idu, Cristina Idu, Theodor Sârbu, Andreea Solba | Director de program: Raluca Oancea | Grafică: Andrei Turenici | Comunicare: Evantia Barca | 

ARHIVELE LITORALULUI

Proiect dezvoltat de Asociația Forumul Artelor Vizuale (FAV), în parteneriat cu Primăria Eforie, Centrul Ceh, Institutul Național al Patrimoniului, Ambasada Suediei la București, Centrul Cultural „Teodor Burada” Constanța, Constanta South Container Terminal SRL, Muzeul Național al Țăranului Român, Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași, Universitatea de Arte și Design Cluj Napoca, RADEF România Film, Agenția Națională de Presă AGERPRES și Asociația Aici a Stat

Cofinanțat de

AFCN

Parteneri media:

Agerpres, Market Watch, Propargarta, Vice.com, AARC, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Magazin Istoric, Revista Zeppelin, Revista Samizdat, UZPR, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile și Nopți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, MovieNews, Metropola Constanța, CT 100, Radio Constanța, Feeder, DigitizArte, stiri.ong, Munteanu, E T A J Magazine, Igloo

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării”

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508