spot_img

7 întâmplări uimitoare din viața disidentului chinez Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului 21

Numele lui Ai Weiwei este sinonim astăzi în toată lumea cu gândirea „outside the box”, nonconformistă și cu arta revoluționară. Considerat un „talent ireverențios”, artistul este totodată și un simbol al luptei pentru libertate, indiferent ce preț trebuie plătit pentru aceasta. Unul dintre cei mai mari artiști ai secolului 21, Ai Weiwei este fiul renumitului poet chinez Ai Qing care, după ce a slujit idealurile politice ale țării sale, a fost acuzat că este creator de artă burgheză și deportat. Paradoxal, Ai Weiwei – artistul care și-a petrecut prima parte a vieții în tabere de reeducare ideologică unde trebuiau declamate citate din Mao Zedong pentru o porție de mâncare – a surprins o lume întreagă prin arta sa provocatoare. 

În 2011, când a fost reținut de poliție timp de 81 de zile fără o acuzație clară, Ai Weiwei era deja o personalitate artistică respectată pe tot globul, iar atelierul său reprezenta aproape o atracție turistică în China. Eliberat la fel cum a fost arestat, fără nicio explicație plauzibilă, Ai Weiwei a decis să salveze de la uitare istoria vieții sale și a tatălui său sub forma unui volum de memorii, 1000 de ani de bucurii și dureri. Publicată de Editura Trei, cartea reprezintă totodată și o istorie nemistificată a Chinei din vremea lui Mao Zedong și până în zilele noastre, povestită de cel care a trăit-o chiar pe pielea lui. 

Iată 7 întâmplări uimitoare din viața lui Ai Weiwei, așa cum sunt povestite în volumul său de memorii, 1000 de ani de bucurii și dureri

  1. Pentru fiecare cuvânt pe care l-ai spus, a declarat anchetatorul Xu, o să trebuiască plătit un preţ. Dac-ai fi spus lucrurile astea pe vremea Revoluţiei Culturale, ai fi putut fi împuşcat de o sută de ori”. Acestea au fost cuvintele care l-au determinat pe Ai Weiwei să se gândească mai mult la relația cu tatăl său, care a înfruntat regimul riscându-și viața. Și, cum „statul era o maşinărie care absorbea memoria şi o golea de tot”, Ai Weiwei decide să scrie un volum de memorii care să restabilească adevărul istoric și pe care să-l transmită mai departe, fiului său. După cum mărturisește artistul, prin 1000 de ani de bucurii și dureri a încercat să „micșoreze distanța” dintre el și fiul său, să-i spună ce înseamnă viața pentru el, de ce este prețioasă libertatea „şi de ce se teme autocraţia de artă”. 
  2. Ai Weiwei descrie în amănunt perioada detenției. În celulă nu era niciodată singur, ci însoțit de doi paznici, chiar și pe timpul nopții. Unul dintre ei stătea în picioare lângă pat, iar altul se plimba de colo-colo, ca să nu adoarmă. Sarcina gardienilor era să-l supravegheze pe Ai Weiwei chiar și în timp ce dormea.
  3. Artistul avea un program foarte strict în închisoare, care trebuia respectat la secundă. Spre exemplu, seara, pentru toaletă și spălatul hainelor erau alocate 15 minute. Cum uneori deținutul termina treaba mai devreme, trebuia să aștepte gol, lângă pat, să se facă ora stingerii, 21.45.
  4. Pentru orice persoană care trăiește într-o țară democrată e greu de imaginat programul dezumanizant pe care l-a suportat în 2011 unul dintre cei mai mari artiști ai secolului, într-o închisoare din China. După ce se ridica dimineața din pat, Ai Weiwei trebuia să raporteze gardienilor și să ceară permisiunea să urineze, să tragă apa la toaletă sau să se spele pe dinți. „De fiecare dată când defecam, un soldat se uita atent cum mă ştergeam la cur”, spune artistul. 
  5. De la vârsta de 24 până la 36 de ani, Ai Weiwei a locuit în Statele Unite, unde s-a maturizat din punct de vedere artistic și a obținut o înțelegere clară a ceea ce-și dorea să facă în viață. În acea perioadă, cel considerat azi unul dintre primii artiști ai secolului s-a întreținut făcând slujbe de om de serviciu, bun la toate, a lucrat cu jumătate de normă sau a realizat portrete ale trecătorilor în cretă sau cărbune. 
  6. … în Lower Manhattan m-am simţit acasă în mijlocul murdăriei, degradării şi dezordinii. Dacă, dimpotrivă, mi s-ar fi dat un apartament pe Park Avenue, cred că n-ar fi trecut mult şi aş fi murit de depresie”, dezvăluie Ai Weiwei în volumul de memorii 1000 de ani de bucurii și dureri. Artistul ajunsese la un asemenea grad de autoizolare încât refuza să deschidă ușa cuiva sau să răspundă la sonerie odată ce ajungea acasă.

Ai Weiwei a atras atenția criticilor de artă americani încă de la primele sale lucrări expuse. Considerat „talent ireverențios”, care desenează cu „îndrăzneală și măiestrie”, artistul chinez a primit invitația de a-și expune tablourile într-o expoziție de grup din East Village. Cum nu a reușit să vândă, Ai Weiwei recunoaște că a aruncat tablourile în containerele de pe stradă. Acestea „se găsesc peste tot pe străzile din New York şi probabil că poţi descoperi în ele o serie de capodopere”, spune artistul mai în glumă, mai în serios. „Cred că m-am mutat de vreo zece ori în anii de la New York, iar primele lucruri pe care le aruncam erau lucrările de artă. Mă mândream cu aceste lucrări, bineînţeles, dar odată ce le încheiam se termina şi prietenia cu ele. Nu le datoram nimic, nu-mi datorau nimic şi aş fi fost mai stânjenit dacă le-aş fi văzut din nou decât dacă aş fi dat din întâmplare peste o iubită de altădată. Dacă nu erau atârnate pe peretele altcuiva, nu mai contau deloc”, dezvăluie Ai Weiwei în 1000 de ani de bucurii și dureri.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508