spot_img

Orchestra Metropolitană București și dirijorul Daniel Jinga, invitaţi la Festivalul Pelješac Orebić, iniţiat de José Cura

În perioada 20-22 iulie 2022, se va desfășura pe coasta dalmată un festival original organizat și girat artistic de celebrul tenor, dirijor și compozitor de origine argentiniană José Cura, cu aportul a numeroși muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană București și Corul artiștilor Operei Naționale București. În concertul de deschidere, din 20 iulie, José Cura prezintă Festivalul Pelješac Orebić precum și artiștii care vor lua parte la acesta: Orchestra Metropolitană București, Corul de Copii al Școlii Primare Orebić, Corul artiștilor Operei Naționale București și soliste invitate Teodora Tchoukourska ( soprană), Ester Pavlu (mezzo-soprano), Boris Lukov (tenor) Emil Zhelev (bas), Barbora Kubiková (chitarist), dirijați de Viliana Valtcheva și Daniel Jinga. A doua seară – 21 iulie – va avea ca eveniment central concertul ce va începe cu Roc-kapella – Corul de artişti ai Operei Naţionale Bucureşti (dirijor Daniel Jinga) și va continua cu Simfonia a IX-a “Din lumea nouă” de Dvorak, cu Orchestra Metropolitană București, la pupitru José Cura. Vineri, 22 iulie, în același context al Festivalului Pelješac Orebić, va putea fi ascultată Messa da Requiem de Verdi sub bagheta aceluiași José Cura.

José Cura declara : “Lumea mă întreabă „De ce Orebić? De ce nu Viena sau Salzburg?” Ei bine… la Salzburg există deja cel puțin patru festivaluri, ca să nu mai vorbim despre Viena, care, din punct de vedere muzical, este cel mai efervescent oraș de pe glob. Ce rost ar avea să inițiem încă un proiect cultural în locuri unde există deja o mulțime de astfel de proiecte? În lunga și fructuoasa mea carieră am avut șansa rară de a ajunge pe culmile profesiei mele. Am cântat în cele mai prestigioase teatre lirice ale lumii, din Australia la Moscova, de la Los Angeles în China, de la Buenos Aires în Europa, am dăruit arta mea celor mai eclectici și pretențioși spectatori, inclusiv șefi de stat și membri ai caselor regale din întreaga lume. Numele meu apare pe copertele a peste cincizeci de reviste internaționale și în aproape optzeci de înregistrări audio și/sau filme, iar pe 9 iunie 2022, îndelungata mea activitate componistică – cea pentru care am ales să devin muzician profesionist – a fost încununată prin premiera mondială a Recviemului, o lucrare monumentală pentru cor triplu, soliști și orchestră. Așadar, ce ar mai fi putut să urmeze? Aveam o activitate artistică extrem de intensă atunci când pandemia a oprit mersul întregii planete. Și deodată am avut o epifanie: la aproape 60 de ani, „petrecusem” deja trei sferturi din existența mea pe Pământ și, deși făcusem parte din cele mai impresionante „structuri artistice” din lume, am simțit nevoia „să construiesc eu însumi o astfel de structură”, să creez ceva de la zero astfel încât, atunci când mă voi retrage, moștenirea mea să poată fi asociată nu doar cu viața interpretului, ci și cu activitatea mea pedagogică. În profesia mea, acesta este punctul culminant. Așa că, m-am gândit, ce ar fi să fac ceva cu adevărat nou. Și, ca prin minune, soarta mi-a venit în ajutor… Când am fost invitat anul trecut să fac un scurt concert la Orebić, nu mi-am imaginat că aveam să mă îndrăgostesc de această regiune. Concertul s-a bucurat de mare succes, iar eu am plecat profund impresionat de frumusețea acestor locuri. Câteva luni mai târziu, Frano Matušić, muzician și secretar de stat, a intuit dorința mea de a reveni la Orebić și, la câteva zile după convorbirea noastră telefonică, guvernatorul Nikola Dobroslavić mi-a confirmat invitația cu mult entuziasm. Însă, abia după ce primarul Tomislav Anćić – Tomi, așa cum îi spunem toți –, m-a contactat pentru a-mi adresa invitația oficială de a deveni un membru activ al comunității, lucrurile au început să devină cu adevărat serioase. Obiectivul era crearea în peninsula Pelješac, sub administrația orașului Orebić, a unui „pol” cultural care să înceapă cu un festival – sprijinit de Comisia pentru Turism din Orebić – și care să se dezvolte ulterior cu sprijin la nivel național și local, precum și prin sponsorizări din mediul privat. Așadar, iată-ne acum, lansând acest proiect promițător, plini de entuziasm și de încredere în viitor.”

 

PROGRAM

 

  1. MIERCURI  20 07

 

  • 22:00 JC & Friends – Gazda José Cura prezintă Festivalul Pelješac Orebić precum și artiștii care vor lua parte la acesta: Orchestra Metropolitană București, Corul de Copii al Școlii Primare Orebić, Corul artiștilor Operei Naționale București și soliste invitate Teodora Tchoukourska ( soprană), Ester Pavlu (mezzo-soprano), Boris Lukov (tenor) Emil Zhelev (bas), Barbora Kubiková (chitarist), dirijați de Viliana Valtcheva și Daniel Jinga.

 

PROGRAM:

 

  • Eduard Grieg, “Morning”, Susanna Hoffs, “Eternal flame” (JC and kids), Armando Manzanero, “Como yo te amé” (JC), Joaquín Rodrigo, “Concierto de Aranjuez”, 2º movement (Barbora, conductor JC), Astor Piazzola, “Chiquilín de Bachín” (JC and Barbora), Gioacchino Rossini, “Overture of Guglielmo Tell”, “La calunnia” (Emil), Giacomo Puccini, “E lucevan le stelle” (Boris),“O mio babbino caro” (Teodora), Georges Bizet, “Prelude of Carmen”, “Habanera” (Ester), Nikolai Rimsky-Korsakov, “The flight of the bumble bee”, Paul McCartney, “Yesterday” (JC), Leonard Bernstein, “Somewhere” (JC), John Lennon, “Imagine” (JC and kids), Giacomo Puccini, Nessun dorma (JC), Beethoven 9th symphony, 4th movement (Conductor, Daniel Jinga)

 

  1. JOI  21 07
  • 19:00 – Guitar Recital – Barbora Kubikova – (City Museum)
  • 21:00
    • Roc-kapella – Corul de artişti ai Operei Naţionale Bucureşti (dirijor, Daniel Jinga)
    • Dvorak’s New World Symphony – Orchestra Metropolitană București (dirijor, José Cura)

 

  1. VINERI  22 07
  • 21:00 – Verdi, Messa da Requiem – Solişti invitaţi, Corul de artişti ai Operei Naţionale Bucureşti, Orchestra Metropolitană Bucureşti, dirijată de José Cura.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508