Volumele ”Trăgători și mistificatori” și ”Filogermanism fără germani”, prezentate la Conferința Societății de Studii Românești 2022

iun. 15th, 2022 | By | Category: Agenda de carte

În perioada 15 – 17 iunie 2022, Societatea de Studii Românești/Society for Romanian Studies (SRS) organizează la Timișoara conferința cu tema „Granițe și transferuri”, în parteneriat cu Universitatea de Vest, Muzeul Ororilor Comunismului în România și Muzeul Național de Artă din Timișoara. La această ediție participă peste două sute de specialiști în studii românești (istorici, sociologi, literați, experți în studii religioase) și vor avea loc numeroase lansări de carte, mese rotunde, o expoziție, o vizionare de film documentar, panel-uri individuale. De asemenea, vor susține prelegeri plenare Adriana Babeți, Universitatea de Vest din Timișoara, și Maria Bucur, Universitatea Indiana, Bloomington.

În cadrul conferinței vor fi prezentate două volume publicate la Editura Polirom:

  • Joi, 16 iunie 2022, 11.00-12.30

Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 de Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, Mădălin Hodor

Participă: Gabriel Andreescu, Mihai Danilă, Luciana-Mărioara Jinga, Adrian Miroiu, Ruxandra-Iuliana Petrinca-Canache, Lavinia Stan

 

  • Vineri, 17 iunie 2022, 14.30-16.00

Filogermanism fără germani. România în căutarea europenității de Cristian Cercel

Participă: Remus Gabriel Anghel, Valentina Glajar, Corina Petrescu

 

 

Programul complet al conferinței poate fi accesat pe site-ul SRS.

 

Despre volume

Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 de Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, Mădălin Hodor, publicat în 2019, cu o prefață de Dennis Deletant

Ziua în care dictatura comunistă a fost înlăturată în România, 22 decembrie 1989, și cele care au urmat stârnesc și astăzi controverse cu privire la ceea ce s-a întâmplat de fapt. O problemă rămasă încă fără răspuns și care alimentează disensiuni între susținătorii diferitelor teorii despre cele petrecute este identitatea teroriștilor care au deschis focul asupra civililor și a militarilor după fuga dictatorului. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson și Mădălin Hodor analizează rolul jucat de instituțiile de forță ale țării înainte și după căderea regimului comunist, reconstituind momentele-cheie pe baza unor mărturii ale celor care s-au aflat în mijlocul Revoluției și a unor documente de arhivă recent descoperite. Cu ajutorul acestora se aduc noi dovezi care, coroborate, susțin ideea că împușcarea revoluționarilor după 22 decembrie nu a fost „foc fratricid” cauzat de panica și haosul acelor zile, ci urmarea unui scenariu dintr-un plan pus la punct cu câțiva ani înainte. La trei decenii după căderea comunismului, Trăgători și mistificatori aruncă o nouă lumină asupra acelor evenimente sângeroase și face un pas important către aflarea adevăraților vinovați de rănirea și uciderea unor oameni în lupta pentru libertate a românilor.

 

Filogermanism fără germani. România în căutarea europenității de Cristian Cercel, publicat în colecţia Studii româneşti a Editurii Polirom, volum care a obținut Premiul pentru Eseu/Publicistică, acordat de revista Observator cultural, ediția 2022

„Linia roşie a cărţii lui Cercel este reprezentată de preocuparea sa de a demonstra că filogermanismul românilor poate fi perceput ca o modalitate de a rezolva o stimă de sine scăzută şi de a răspunde unei reprezentări subalterne şi/sau negative determinate de apartenenţa la un spaţiu de tranziţie, instabil, hibrid, contestat, chiar rău famat din punct de vedere geopolitic şi, mai ales, culpabil de periodice decuplări ale românilor de la idei precum progresul şi modernizarea cu care a fost asociat, începând cu secolul al XVIII-lea, apusul Europei.” (Marian Zaloagă, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai”, Târgu Mureş)

 

Filogermanism fără germani. România în căutarea europenităţii explică unele clivaje politice din România, constituind o abordare unică a construcţiei identitare româneşti. Este o contribuţie importantă ce se opune perspectivelor principale ale ştiinţelor politice şi sociale româneşti cuprinse în paradigma idealistă modernistă a dezvoltării pe care volumul îşi propune să o deconstruiască.” (Tibor Toró, Universitatea Sapientia, Cluj-Napoca)

 

„Nicio lucrare anterioară nu a abordat deschis şi sistematic fenomenul filogermanismului ca expresie a căutării unei identităţi europene de către români.” (Andreea Zamfira, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu)

 

Număr de vizualizări :170


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro