”Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Mușcel. Anul 1893” de Ioan Niculescu

iun. 22nd, 2022 | By | Category: Agenda de carte

Joi, 23 iunie 2022, ora 18, la Biblioteca Municipală „Ion Barbu” din Câmpulung, va avea loc prezentarea albumului cu fotografii-document ”Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Mușcel. Anul 1893” de Ioan Niculescu. Expunerea va fi realizată de Adrian Săvoiu și Sergiu Negulici în cadrul Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”. Telegrafist în timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi în primii ani ai domniei lui Carol I, Ioan Niculescu devenise după 1880 nu numai fotograful oficial al Poliţiei Capitalei, ci şi unul dintre cei mai apreciaţi fotografi din Bucureşti. Își deschisese atelier pe Şoseaua Jianu, la nr. 10, nu departe de actuala Piaţă a Victoriei. În atelierul său, fostul „oficiant diriginte de telegraf al sucursalelor din Bucureşti“, după cum el însuşi se prezenta pe un afiş al timpului, făcea fotografii tip carte de vizită” şi format cabinet”, dar şi reproduceri după xilogravuri care înfăţişau diferiţi domnitori, oameni politici şi scriitori.

Prosperul fotograf Ioan Niculescu, cel care îşi anunţa publicul bucureştean şi din provincie că va întreprinde „un lung voiaj în străinătate pentru studierea noilor şi diferitelor proceduri de a studia arta fotografică“, a avut inspiraţia să părăsească pentru o vreme tihna studioului său bucureştean şi să iasă în mai multe locuri din România cu aparatul de fotografiat, trepiedul şi plăcile fotografice. A imortalizat astfel vechi biserici şi mânăstiri, monumente istorice, ruine ale unor cetăţi, peisaje, dar şi diverși oameni îmbrăcaţi în costume naţionale.

Ioan Niculescu şi-a ales ca zonă de investigaţie Argeşul şi Muscelul, concentrându-se asupra a două oraşe cu o puternică rezonanţă istorică şi culturală: Câmpulung și Curtea de Argeș. După câţiva ani de peregrinări, în condiţii deloc uşoare, mergând cu trăsura, călare sau chiar pe jos pentru a realiza fotografiile, a adunat clișeele necesare pentru a alcătui minunatul album intitulat Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893.

Priceperea fotografului în a-şi căuta obiectivele, ştiinţa de a stabili unghiul potrivit şi lumina cea mai bună pentru a le pune în evidenţă, talentul de a alege ceea ce este reprezentativ, toate acestea fac din albumul dedicat vechilor judeţe Argeş şi Muscel una dintre cele mai valoroasele mărturii imagistice legate de aceste locuri la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cel mai adesea, Ioan Niculescu şi-a însoţit fotografiile cu explicaţii detaliate, ceea ce le dă o şi mai puternică notă de autenticitate.

Valoarea documentară deosebită a albumului este sporită de imaginile unor monumente istorice, lovite de timp sau de nepăsarea unora, care în zilele noastre nu mai există. Graţie fotografiilor lui Ioan Niculescu pot fi văzute cum arătau în Câmpulungul de odinioară bisericile Sfânta Troiţă, Sfânta Vineri şi Bradu sau baniţa acestui oraş pentru controlarea măsurilor la vânzătorii de produse din piaţă. Deşi dispărute, pot încă exista pe retina noastră, tot datorită lui Ioan Niculescu, fabrica de brânzeturi din Domneşti, băile de la Bughea ori fabrica de hârtie şi celuloză din Câmpulung.

Autorul albumului a înţeles că între marile valori ale Argeşului şi Muscelului se numără costumul naţional, unul dintre cele mai bogate şi mai frumoase din România. Fotograful s-a oprit la Câmpulung şi la Rucăr, la Domneşti şi la Pietroşani, la Poenărei, Ţiţeşti şi Vâlsăneşti pentru a surprinde ceea ce el a numit „tipuri din judeţele Argeş şi Muscel“, adică localnici îmbrăcaţi în costumul naţional specific zonei. Una dintre cele mai frumoase fotografii ale albumului, singura colorizată, o înfățișează pe Regina Elisabeta a României în costumul național de Muscel.

Intenţia ambițioasă a lui Ioan Niculescu, exprimată în prefaţă, de a alcătui câte un album similar pentru fiecare judeţ al ţării, a rămas doar un deziderat. Dificultatea unei asemenea întreprinderi depăşea însă în acea perioadă puterile unui fotograf. Singular în epocă, adevărată raritate bibliofilă, albumul Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893 rămâne astăzi un document iconografic preţios, care ne oferă imaginea unei lumi apuse, dar vie şi în acelaşi timp autentică.

 

Adrian Săvoiu  (n. 1954) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea București, cu specialitatea română – latină. A fost profesor de română, dar a predat și limba latină și literatură universală. A avut colaborări la Radio România, Radio Muscel FM și în reviste literare. A tipărit volume despre cultura și istoria zonei Muscel: Scrinul cu amintiriCâmpulungul în mărturiile vremiiMănăstirea Nămăești în mărturisiri ale peregrinilorMuscelul. Mărturii în timp, Colegiul Național Pedagogic „Carol I”- Câmpulung etc. A publicat diverse alte cărți, printre care: Discursul oratoric românesc77 de conferințe radiofoniceMagazinul de bric-à-brac literarAntologia fabulei româneștiCa să încerc rotundul lumii, Dincoace de Cortina de Fier, Fabule și vorbe cu tâlc etc. De asemenea, a îngrijit mai multe ediții din operele scriitorilor români clasici. Este autor de manuale de limba şi literatura română pentru liceu. În anul 2011 i s-a acordat titlul de „Cetățean de Onoare al municipiului Câmpulung”.

 

Sergiu Negulici (n. 1974) a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și apoi a intrat primul la secția de sculptură a Facultății de Arte Plastice din București. În paralel, a început lucrul într-un studio de post-producție, cel dintâi deschis în România după Revoluția din 1989. A făcut parte din noul val de graficieni și animatori din mediul digital. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă alături de care să realizeze o mare parte dintr-un lung metraj de animație, filmul Muntele magic, o coproducție Romania-Polonia, în regia Ancăi Damian. Într-o continuitate firească, a câștigat finanțarea Centrului National al Cinematografiei cu scenariul scurt-metrajului Splendida moarte accident, un film premiat internațional, care a ajuns pe lista scurtă a premiilor Oscar la categoria respectivă. În prezent a abandonat Bucureștiul, orașul natal, și s-a stabilit la Câmpulung, de unde își continuă activitatea, dar petrece și o parte din timp în grădina casei sale.

Număr de vizualizări :402


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro