spot_img

Emoji-urile, limba universală a viitorului?

În ”O istorie a emoțiilor umane”, carte publicată de Editura Trei, dr. Richard Firth-Godbehere, expert de talie mondială în studiul emoțiilor, face o afirmație tulburătoare: emoji-urile se constituie în „noi expresii globale ale emoției” și tind ca, în timp record, grație tehnologiilor, să formeze limba universală a viitorului, cea pe care oamenii o vor înțelege de la un capăt la celălalt al planetei. Nașterea noului limbaj scris universal a fost anunțată încă de pe vremea apariției emoticoanelor, „părinții” emoji-urilor. Vremurile când emoțiile de bază ale umanității vor fi exprimate prin semne grafice precum 😀, 😠, 😭, 😮 😱 – înțelese perfect din Europa până în Australia, în Asia, la fel ca și în Africa sau Americi – nu sunt departe. Dacă astăzi, această situație poate nu surprinde, dr. Richard Firth-Godbehere amintește că lucrurile nu au stat întotdeauna în acest fel

Informaticianul Scott Fahlman a propus folosirea semnului grafic : ) pentru a marca o glumă și a celui opus, : (, pentru contexte serioase. În 1982, când au fost folosite emoticoanele atât de populare azi, nimeni nu a înțeles limbajul utilizat de informatician. „A fost nevoie de ceva timp până când tehnologia a ajuns din urmă limbajul”, explică dr. Richard Firth-Godbehere.

De timp a fost nevoie și pentru uniformizarea exprimării emoțiilor în diferitele culturi. Expertul în știința și filosofia emoțiilor observă că, în urmă cu câteva decenii, existau diferențele culturale în transcrierea emoțiilor prin intermediul emoticoanelor. „Occidentalii tind să scrie emoticoanele așa cum a făcut-o Fahlman: orientate orizontal și concentrându-se asupra gurii — de exemplu, :–) pentru fericit și :–( pentru trist. Emoticoanele japoneze — cunoscute sub numele de kaomoji — sunt orientate vertical și se concentrează asupra ochilor: ^ _ ^ pentru fericit, ‘_’ pentru trist. Oare oamenii din Asia se concentrează asupra ochilor, în vreme ce occidentalii se concentrează asupra gurii, atunci când citesc emoțiile?”, întreabă Firth-Godbehere, iar răspunsul oferit de unele studiile în domeniu este afirmativ. Așadar, „ideea că un zâmbet înseamnă fericire pentru toată lumea, oriunde, oricând este una greșită”, concluzionează dr. Firth-Godbehere.

Pătrunderea tehnologiilor occidentale în toate zonele lumii, digitalizarea au efect și asupra modului în care oamenii simt și își exprimă emoțiile. În lumea de astăzi, emoji sunt folosite intens pe social media, mesaje text, pe bloguri sau în comunicarea de marketing, iar specialiștii – lingviști sau experți în știința emoției – sunt de părere că într-un viitor nu foarte îndepărtat oamenii vor simți la fel și își vor nota în același mod emoțiile. Astăzi, „😭 înseamnă plâns atât în tradițiile occidentale, cât și în cele orientale, iar fericit este o versiune a lui 😀 în ambele”, explică dr. Richard Firth-Godbehere, care are convingerea că trăirile noastre sunt omogenizate de tehnologie”.

În O istorie a emoțiilor umane, Richard Firth-Godbehere explică rolul pe care l-au avut emoțiile în construirea lumii de astăzi, așa cum o știm. Expertul în știința și filosofia emoțiilor consideră că sentimentele au influențat apariția marilor sisteme religioase ale lumii, au influențat politicul (au dus la construirea multor state naționale sau au condus la disoluția altora), au ajutat la descoperirea de noi continente, au modelat tehnologii și au împins înainte știința. Cu alte cuvinte, lumea este un construct creat „în mare parte ca urmare a emoțiilor oamenilor care trăiesc în ea”, spune dr. Richard Firth-Godbehere. Într-un limbaj accesibil, cu un stil captivant, specialistul în știința emoțiilor prezintă cititorilor modul cum erau înțelese emoțiile în Antichitatea clasică, pe vremea lui Platon și Aristotel, trece prin modul de a simți al Sfântului Pavel, care „adaptează ideile evreiești despre emoție la sensibilitățile romane”, face o incursiune în „dorințele indiene” și „iubirea cruciaților”, pentru a ajunge la „temerile otomane”. Într-o carte pasionantă, dr. Richard Firth-Godbehere realizează o istorie a lumii prin prisma emoțiilor oamenilor care o locuiesc. „Nu poate exista istorie fără emoții” este opinia lui Firth-Godbehere. Suntem aproape de epoca în care omenirea trăiește „ultimele sentimente”, când emoțiile vor fi uniformizate și se va reuși producerea de mașini care trăiesc emoții? „Dacă aș lua în considerare o carieră în filosofie, m‑aș gândi să fac din etica IA în domeniul emoțiilor proiectul meu central de studiu. E foarte mult de lucru în această direcție”, mai spune dr. Richard Firth-Godbehere în cartea sa de debut, O istorie a emoțiilor umane publicată de Editura Trei.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508