Lansare de carte online: ”Așteptându-i pe barbari”, de Constantin Kavafis

mai 16th, 2022 | By | Category: Agenda de carte

Luni, 16 mai 2022, ora 19.00, sunteți invitați la lansarea online a volumului ”Așteptându-i pe barbari”, de Constantin Kavafis, traduceri și studiu introductiv de Aurel Rău, fotografii de Victoria Viprada, apărut la Editura Cartier în colecția ”Cartier de colecție” nr. 37. Vor participa : Al.Cistelecan, Radu Vancu, Ion Buzu. Moderator : Emilian Galaicu-Păun. Discuția va fi transmisă live, pe pagina facebook a Editurii Cartier și pe pagina Librăriilor Cărturești. Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube. „Ar fi trebuit să se nască la Florenţa în secolul al XV-lea, să fi fost cardinal, consilier secret al Papei, trimis special în palatul Dogelui din Veneţia și timp de mulţi ani bând, iubind și plimbându-se pe canale, scriind și tăcând să negocieze cele mai satanice și complicate și scandaloase afaceri ale Bisericii catolice.” (Nikos Kazantzakis)

„Sunt din Constantinopol de origine, dar m-am născut în Alexandria – într-o casă din strada Serif; încă de foarte mic am plecat și o mare parte din copilărie mi-am petrecut-o în Anglia. Pe urmă, la maturitate, am vizitat iar această ţară, dar pentru o scurtă perioadă de timp. Am locuit și în Franţa. În perioada adolescenţei am locuit vreo doi ani la Constantinopol. În Grecia nu am fost mulţi ani. Ultima oară am lucrat ca funcţionar într-un birou guvernamental care depindea de Ministerul Lucrărilor Publice al Egiptului. Ştiu engleza, franceza și puţin italiana.” (Constantin Kavafis)

CONSTANTIN KAVAFIS s-a născut în Alexandria, Egipt, ca ultimul din 9 copii, pe 29 aprilie 1863, într-o familie bogată de negustori, tatăl Petros Kavafis și mama Hariclea Fotidadis, și s-a stins tot acolo în 1933, în ziua când împlinea 70 de ani. După moartea tatălui, în 1870, mama vinde casa din Alexandria și se mută cu copiii în Anglia, de unde se va reveni în 1877, interval în care viitorul poet învață la școli englezești, în Liverpool și Londra. În Alexandria, urmează, în 1881-1882, liceul comercial „Hermes”.

Începând din 1882, își petrece trei ani la Constantinopol, oraș în care își au rădăcinile părinții, într-o localitate de pe malul Bosforului.

Un bunic al său, fanariot, fusese negustor de pietre prețioase, iar un alt înaintaș al său, Iannis Kavafis, a fost, în secolul al XVIII-lea, timp de cinci ani, primar al orașului Iași, în Moldova.

Debutează în 1886, cu poezia „Bahică”, într-o revistă greacă din Leipzig, „Esperos”; în 1891, îi apărea în Grecia poezia „Constructori”, urmată de altele, începând din 1892. Va publica, frecvent, în reviste din Egipt, Atena și Constantinopol, versuri și articole literare, poeziile scrise în secolul al XIX-lea resimțindu-se de influența romanismului atenian, simbolismului și parnasianismului francez, pentru ca restul să poarte pecetea unui stil inconfundabil, pe care poetul W.H. Auden îl va numi, într-o prefață la un volum tipărit în SUA, „un ton al vocii”; adăugând: „Am citit traduceri din 8 Kavafis realizate de mulți poeți diferiți, însă oricare din ele era recunoscută ca poem al său, pe care nici un altul nu l-ar fi putut scrie”. Din opera sa poetică, îmbinând o limbă cărturărească, de extracție savantă, katharevusa, cu limba vorbită, demotika, au fost publicate în timpul vieții doar două plachete, de câte 14 și respectiv 21 de poezii, tipărite în 1904 și 1910, reluate la intervale, și într-o formulă originală: numai câte o singură poezie, pe „foi volante”, în tiraje, adesea, de 100 de exemplare, pentru a fi dăruite unor apropiați.

Kavafis întreprinde mai multe călătorii în Grecia, prima în 1901, când are 38 de ani. În Anglia, în 1919, romancierul E.M. Forster îi consacră, într-o revistă londoneză, un vestit eseu. Este anul în care și revista „Mercure de France” scrie despre poezia lui. În 1928, poetul T.S. Eliot – care îi publicase în 1924 în traducere poezia „Ithaka” – îi propune o versiune completă în engleză a poemelor, ofertă respinsă de Kavafis, pe motivul că nu-i pregătit încă pentru o ediție definitivă. Tot în Anglia, se arată interesați de lirica sa T.S. Lawrence și Arnold Toynbee.

În Alexandria îl vizitează scriitorii Filippo Tommaso Marinetti, Nikos Kazantzakis, André Maurois, Giuseppe Ungaretti și Lawrance Durrel, cel din urmă dedicându-i romanul „Cvartetul din Alexandria”. În 1926, guvernul de la Atena îi acordă o medalie, „Phoinx”, pe care poetul o primește cu declarația: „mi-a fost acordată de statul grec, pe care îl respect și-l iubesc”. Ultima călătorie în Grecia o face fiind grav bolnav, pentru a se supune unei intervenții chirurgicale, din păcate urmată de pierderea vocii.

În 1934, în Olanda apare prima ediție europeană a operei kavafiene.

Iar în 1935 este difuzată la Atena prima ediție a „Poemelor”, o capodoperă de artă tipografică, despre care s-a spus: „cea mai frumoasă carte apărută vreodată în Grecia”, cuprinzând 154 de poezii, numite „antumele”, reprezentând canonul unei opere literare menite să înfrunte timpul.

AUREL RĂU, născut în 1930, scriitor și traducător, redactor-șef al revistei Steaua până în anul 2000. Din cărțile publicate: Focurile sacre, versuri (1956), La marginea deșertului Gobi, proză (1960, 1970), Zeii asediați, versuri (1972), Cuvinte deasupra vămii, versuri (1976) ș.a. A tradus din Antonio Machado, Gheorghios Seferis, Saint-John Perse și Constantin Kavafis.

Al CISTELECAN, critic și istoric literar. Cea mai recentă carte: Fete pierdute. Notițe pentru o istorie a poeziei feminine românești, Editura Cartier, 2021.

Radu VANCU, poet și scriitor. Cea mai recentă carte: Răul. Jurnal 2016-2020, Editura Humanitas, 2021.

Ion BUZU, poet. Cea mai recentă carte: Realist și egal, Editura Charmides, 2021.

Emilian GALAI-PĂUN este scriitor și traducător, redactor-șef al Editurii Cartier. Cele mai recente cărți publicate: Cărțile pe care le-am citit, cărțile care m-au scris, Editura Junimea, 2020 și sanG d”encre, Editura Cartier, 2020.

Evenimentul este organizat de către Editura Cartier în colaborare cu Librăriile Cărturești.

Așteptându-i pe barbari, de Constantin Kavafis. Traduceri și studiu introductiv de Aurel Rău. Fotografii de Victoria Viprada (Cartier de colecție nr. 37). Legată, 288 pag. Preț: 49RON/199 MDL. 

 

Cartea poate fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

De asemenea, poate fi comandată și online:

 

https://carturesti.ro/carte/asteptandu-i-pe-barbari-1577225203?p=1

https://cartier.md/libraria/poezie/asteptandu-i-pe-barbari-poeme/

Număr de vizualizări :249


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro