Luni, 28 martie 2022, la ora 19.00, Editura Cartier vă invită la lansarea online a antologiei ”Mariana Marin. La întretăierea drumurilor comerciale”, poeme alese de Claudiu Komartin, cu o prefață de Teona Farmatu, fotografii de Ana Toma, apărută la Editura Cartier, în Cartier de colecție, volumul nr.34. Apărut cu sprijinul AFCN. Vor participa : Claudiu Komartin, Teona Farmatu, Bogdan Alexandru Stănescu, Olga Ștefan. Moderator: Emilian Galaicu-Păun. Discuția va fi transmisă live, pe paginile facebook ale Editurii Cartier și Librăriilor Cărturești. Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube. Evenimentul este organizat de Librăriile Cărturești și Editura Cartier.
„Fire aventuroasă şi boemă (practicând însă boema, din câte îmi dau seama, ca pe o soluţie existenţială într-o lume sordidă şi închistată), Mariana Marin nu a fost în primul rând mandatara unui spirit de vigilenţă civică. Poezia ei pasionată şi subiectivă nu vine pe strunele disperării colective, nu este – în epoca în care poeţii tineri aveau ca ţel principal plasarea în inima realului, poezia cotidianului – o ieremiadă patetică, ci mărturia unei fiinţe care se vede smulsă şi risipită din realitatea propriei existenţe.
Am învăţat cândva de la un poet pe care îl admir că există o matematică a vocaţiei pe care nimic (oricâtă sensibilitate, oricâtă cultură, oricâtă luminoasă inteligenţă) nu o poate înşela. Să admirăm, în treacăt, simplitatea şi rigoarea profesate cu o impecabilă stăpânire de sine pe care le emană elegiile Marianei Marin, scrise acum mai bine de treizeci și cinci de ani.
Numai un astfel de om şi de poet ar fi reuşit (ca Virgil Mazilescu înaintea ei) să împace atâta timp dereglările masive provocate de boală, angoasă, puseuri autodestructive, cu acea luciditate saturniană ce poate face dintr-un poet o torţă.
Într-un timp în care atâţia şi-au extirpat fibra morală, au fost delatori sau şi-au înfipt capul în nisip aşteptând să treacă primejdia, Mariana Marin a scris, punându-şi tot timpul, împreună cu cititorul ei, capul pe ghilotină. Rare au fost versurile atât de directe, atât de răspicat opozante din acei ani şi încă mai rară a fost această manieră de a vorbi despre lagărul existenţial al epocii din perspectiva unui poet damnat.
Am întâlnit-o pentru ultima oară cu două zile înainte să moară (era, deci, sfârșitul lui martie 2003), la mitingul de la Universitate legat de războiul din Irak, care tocmai începuse. Era aceeaşi poetă care scrisese: „Până şi a supravieţui a devenit de acum o ruşine.” Aceeaşi poetă pe care am văzut-o bucurându-se frenetic şi care părea alteori epuizată şi prăbuşită în sine. Printre toţi acei oameni, Mariana Marin zâmbea în soarele de sfârşit de martie, dar mi-am dat seama că, dincolo de solidaritatea cu manifestanţii vioi, ce purtau pancarte, tricouri imprimate şi fluiere, Madi rămăsese solitară în mulţime, atentă la ceva ce pândea dintotdeauna din spatele tufelor înflorite. „Da, nu-i mai cer acestei lumi decât liniştea.” (Claudiu Komartin)
Mariana Marin (10 februarie 1956, București – 31 martie 2003, București) a absolvit, în 1980, Facultatea de Litere a Universității din București (secția română-engleză), în studenție fiind membră a Cenaclului de Luni. Debutează un an mai târziu cu Un război de o sută de ani, distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut, iar în 1982 este coautoare a unuia dintre cele două volume colective legendare ale Generației 80, Cinci. A fost profesoară de gimnaziu vreme de aproape un deceniu. În 1990 ajunge la Paris, de unde se va întoarce devenind redactor la „Contrapunct”, revistă fondată la câteva zile după Revoluția din decembrie 1989. Se îmbolnăvește de tuberculoză, de care se tratează în sanatoriul de la Moroieni. Revenită în București, publică, în 1999, una dintre cele mai puternice și mai tulburătoare cărți de poezie de la sfârșitul secolului trecut, Mutilarea artistului la tinerețe, pentru care îi este decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul ASPRO. Moare în primăvara lui 2003, în urma unui accident vascular cerebral.
Antume: Un război de o sută de ani, Albatros, 1981; Axa, 2001; Cinci, Litera, 1982 (antologie colectivă, avându-i coautori pe Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Alexandru Mușina și Ion Bogdan Lefter, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu); Aripa secretă, Cartea Românească, 1986; Atelierele, Cartea Românească, 1990; Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeului Literaturii Române, 1999; Zestrea de aur, Editura Muzeului Literaturii Române, 2002 (integrala poetică, inclusiv douăzeci și unu de poeme inedite).
Postume: Scrisoare deschisă, Editura Casa Radio, 2014 (audiobook cuprinzând 27 de poeme rostite la radio între 1991 și 2002); O singurătate feroce, Editura Tracus Arte, 2015 (antologie alcătuită de Teodor Dună).
Traduceri: Au carrefour des grandes routes commerciales, EST, 1990 (traducere în limba franceză de Sebastian Reichmann); Les ateliers, EST, 1991 (traducere în limba franceză de Alain Paruit); Paper Children, Ugly Duckling Press, 2007 (traducere în limba engleză de Adam J. Sorkin, cu introduceri de Nina Cassian și Adam J. Sorkin); Zestrea de aur / La dote d’oro, Editura Pavesiana, 2013 (ediție bilingvă, traducere în limba italiană de Clara Mitola, cu o prefață de Claudiu Komartin).
Mariana Marin. La întretăierea drumurilor comerciale. Poeme alese de Claudiu Komartin. Cu o prefață de Teona Frmatu. Fotografii de Ana Toma (Cartier de colecție nr.34). Legată, 256 pag. Preț: 26 RON/ 109 MDL. Apare cu sprijinul AFCN
Carțile pot fi cumpărată în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.
De asemenea, pot fi comandate și online:
https://carturesti.ro/carte/la-intretaierea-drumurilor-comerciale-1399596049?p=1
https://cartier.md/libraria/poezie/la-intretaierea-drumurilor-comerciale/
