spot_img

7 lucruri inedite despre Turnul Eiffel pe care le puteți afla din romanul cu același nume al lui Nicolas d’ Estienne d’Orves

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. ”Eiffel”, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc? 

Având ca sursă de inspirație scenariul filmului-eveniment „Eiffel”, romanul lui Nicolas d’Estienne d’Orve se focusează pe povestea reală de dragoste dintre Gustave Eiffel și muza sa, Adrienne Bourgès. Cu formația sa de jurnalist, scriitorul francez aduce multe informații noi despre viața lui Gustave Eiffel față de filmul din care s-a inspirat. Construit pe două planuri, care așază față în față pe tânărul de 28 de ani Gustave Eiffel și ipostaza sa mai în vârstă, de peste 50 de ani, romanul lui Nicolas d’Estienne d’Orve demonstrează că iubirea este cea care aduce trecutul în prezent și șterge barierele timpului. Mărturie peste veacuri a unei iubiri imposibile, Turnul Eiffel face același lucru, iar cei care vor citi romanul lui Nicolas d’ Estienne d’Orves cu siguranță îl vor privi de-acum înainte cu alți ochi. Iată 7 lucruri inedite care pot fi aflate din romanul Eiffel.

  1. Simbol prin excelență al Parisului și unul dintre cele mai romantice locuri din lume, Turnul Eiffel se remarcă prin linia sa grațioasă, aproape senzuală. „La dame de fer” (Doamna de Fier), cum îi spun localnicii, are forma literei A. Cui aparține inițiala? În romanul Eiffel, scriitorul francez Nicolas d’ Estienne d’Orves o atribuie lui Adrienne Bourgès. În realitate, aceasta a fost marea iubire a genialului inginer Gustave Eiffel. Logodnica pierdută și regăsită peste ani, cea care nu a ajuns niciodată soția lui, pe care destinul a făcut să o reîntâlnească doar pentru a-l despărți de ea, Adrienne este cea care, se pare, i-a inspirat lui Gustave Eiffel forma specială a Turnului: „…În timp ce mintea lui cutreieră o clipă printre amintiri îndepărtate, se apucă să deseneze spatele lui Adrienne. Acea curbă minunată ce se revarsă dinspre ceafă până la talie: un arc aproape perfect, frumos ca o statuie. Atunci se petrece iluminarea, revelația: iată turnul său! Linia ce leagă baza de vârf nu trebuie să fie dreaptă, ci o curbă, întrupată, vie”.
  2. Pe când avea 28 de ani, Gustave Eiffel a construit podul feroviar Bordeaux peste fluviul Garona, o construcție revoluționară, ultramodernă după părerea unora, urâtă în viziunea altora. Atunci a cunoscut-o pe Adrienne, o tânără de 18 ani, fiica unui bogătaș bordelez, furnizor de materiale pentru construcție. Acesta joacă un rol important în scenariul dramatic al iubirii dintre Gustave Eiffel și Adrianne, care constituie „firul roșu” al romanului lui Nicolas d’ Estienne d’Orves.
  3. Inspirat de scenariul filmului cu același nume regizat de Martin Bourboulon, romanul lui Nicolas d’ Estienne d’Orves aduce informații noi despre Turnul Eiffel față de peliculă. În 1886, „poetul metalului” Gustave Eiffel nu intenționa să ridice un turn care să simbolizeze măreția Franței, ci avea în plan ceva mult mai util – un metrou care să-l depășească în ingeniozitate pe cel britanic. Însă, la acea vreme, Eiffel contribuise deja la ridicarea Statuii Libertății din New York, un simbol care uimise lumea. La celebrarea centenarului Revoluției franceze, cea de-a treia Republică avea nevoie de un simbol asemănător, care să glorifice Franța cu prilejul Expoziției Universale. Ideea de a-i dărui Parisului și Franței un turn de 300 m în întregime din metal, cea mai înaltă construcție din lume la acea vreme, a fost irezistibil pentru inginerul Eiffel și astfel a renunțat la construcția metroului, care i-ar fi adus mai puțin celebritate.
  4. Ideea inițială a Turnului Eiffel aparține de fapt unor angajați ai întreprinderilor Eiffel, Nouguier și Koechlin. Inițial, Gustave Eiffel nu a apreciat proiectul, ba mai mult decât atât, l-a ridiculizat. „Pilonul” din oțel era considerat de Gustave Eiffel anost. În roman, scriitorul francez Nicolas d’ Estienne d’Orves descrie pe larg „revoluția” interioară pe care a trăit-o celebrul inginer după ce a reîntâlnit-o pe Adrienne Bourgès la o cină, la Ministrul Comerțului. Dragostea pentru ea l-a transformat pe Eiffel dintr-un inginer genial într-un artist și „poet al metalului”, iar turnul-simbol al Parisului a devenit o neobișnuită declarație de iubire.
  5. Pe numele său adevărat Gustave Bonickhausen, celebrul inginer avea origini în Renania, în regiunea Eiffel. Familia dorea pentru Gustave să fie „mai francez decât francezii”, iar acest lucru se putea realiza doar prin excelență școlară. Gustave Eiffel ar fi vrut să urmeze Politehnica, conform dorinței părinților lui și s-a pregătit intens zilele pentru aceasta. Nopțile însă erau dedicate distracției. „Zbenguielile amoroase” ale lui Gustave au lovit puternic idealurile familiei, pentru că tânărul a fost primit doar la Școala Centrală de Arte și Meserii și nu la Politehnică. În romanul Eiffel, Nicolas d’ Estienne d’Orves, un scriitor îndrăgostit iremediabil de Paris, surprinde spiritul efervescent și energia specială a Orașului Luminilor de la sfârșitul secolului al 19-lea.
  6. „Nebunia din metal”, „horn gigantic și negru de uzină”, „dezonoarea Parisului”, „monstrul din metal”, „inutilul și monstruosul Turn Eiffel”, „odioasă coloană din tablă cu bolțuri”, Turnul Babel – deși astăzi pare greu de crezut, toate aceste sintagme au fost folosite în 1887 cu referire la turnul construit de Gustave Eiffel. Scriitorul și jurnalistul Nicolas d’ Estienne d’Orves nu face altceva decât să redea în roman o realitate istorică de la finalul secolului al 19-lea. Deși astăzi este unul dintre cele mai populare monumente din întreaga lume, ridicarea Turnului Eiffel a întâmpinat rezistența unei părți importante a parizienilor.
  7. „Protestul artiștilor împotriva Turnului Eiffel” datat 14 februarie 1887 a rămas celebru în epocă. Documentul cu textul integral al protestului este redat în anexa de la finalul romanului Eiffel. Artiști faimoși ai vremurilor, printre care Leconte de Lisle, Dumas, Prudhomme, L. Doucet și Guy de Maupassant au protestat „din toate puterile, cu toată indignarea, în numele bunului-gust francez disprețuit, în numele artei și al istoriei franceze amenințate” și au cerut ca turnul conceput de „imaginația mercantilă a unui constructor de mașini” să nu fie ridicat. Gustave Eiffel a fost foarte afectat de acest protest: „Ce-și închipuie toți artiștii ăștia? Că un inginer nu poate face ceva frumos fiindcă face ceva trainic? Nu înțeleg că funcțiile veritabile ale forței sunt întotdeauna conforme cu armonia?”. Până la urmă, istoria i-a dat dreptate „poetului metalului”, Gustave Eiffel.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508