Prima lucrare a anului 2022 apărută la Editura Omonia oferă un experiment inedit – doi poeți români și doi poeți greci sunt prezenți fiecare cu o selecție de câte 15 poeme reproduse atât în limba maternă cât și în traducere, în greacă sau română. Dacă în România s-au publicat de-a lungul timpului 15 antologii de lirică elenă (drumul fiind deschis de antologia clasicistului clujean Ștefan Bezdechi din 1939), iar în Grecia au apărut, de asemenea, un număr notabil de antologii din poezia românească (între care semnalăm pe cea alcătuită de Yannis Ritsos), este prima dată când creații semnate de poeți români și poeți greci sunt găzduite în paginile aceluiași volum.
Poeții români sunt Ana Blandiana și Ion Pop, amândoi membri corespondenți ai Academiei Române, amândoi prezentați în cuvântul-înainte semnat de acad. Eugen Simion, șeful secției de Filologie și Literatură. „Este vorba” – precizează acad. Simion – „de doi intelectuali reputaţi care, pe lângă poezie, scriu proză şi eseistică (cazul Anei Blandiana) sau fac critică de poezie în chip curent şi cu succes (cum face Ion Pop), cu precădere – şi acest fapt mi se pare remarcabil – despre versurile tinerilor poeţi minimalişti, apăruți în ultimele decenii…. Blandiana face, cu precădere, o poezie de tip neoexpresionist, în continuarea lui Lucian Blaga – unul dintre stâlpii modernităţii lirice româneşti… Este o voce inconfundabilă în poezia generaţiei sale (generaţia’60), cea care a reabilitat şi a continuat modernitatea românească după cel de Al Doilea Război Mondial din cultura română. Şi-a creat un stil propriu care arată disponibilitățile pentru marile teme ale poeziei.” Iar Ion Pop, în opinia autorului prefeței, «a apărut și el, ca bun transilvănean ce este (ca şi Blandiana, de altfel), pe urmele expresionismului blagian, împreună cu mai mulţi tineri (în anii ’60-’70), grupaţi în jurul revistei „Echinox”…Ion Pop face, în esenţă, o poezie de reflecţie, calmă, fără mari anxietăţi şi, în genere, dacă îl citesc bine, plină de subtilităţi existenţiale. O poezie colocvială și, așa cum s-a spus, o poezie a poeziei (de remarcat: nu din afara, ci din interiorul ei)».
Dacă poeme ale Anei Blandiana figurează într-o antologie de lirică feminină românească apărută în 2007 la Atena, pentru Ion Pop este prima dată când creații ale sale sunt traduse în limba greacă.
Poeții greci incluși în Tetralog au, la rândul lor, o carte de vizită impresionantă – ambii sunt posesori ai Premiului Academiei din Atena – Antonis Fostieris în 2010, Spyros Kokkinakis în 2021. Ample selecții din opera lor au apărut în limba română în 2020 (Antonis Fostieris, Nemurirea fiecărei zile) și 2021 (Spyros Kokkinakis, Într-o epocă de contestări).
Antonis Fostieris (n.1953) este unul dintre cei de seamă reprezentanți ai generației 1970. Profesorul Theodosis Pylarinos, autorul unui volum monumental în care a strâns toate studiile publicate de-a lungul anilor despre poet și care semnează și prefața ediției românești, arată că Fostieris „urmărește în opera lui neliniștea umană așa cum s-a manifestat de la presocratici până în zilele noastre…Poezia lui creează o puternică frământare, intensifică neliniștea, când cititorul începe să perceapă unde duc efortul zadarnic și vanitatea, netrăirea fericită a clipei… Cu un vocabular care acoperă toate straturile limbii grecești, din Antichitate până la greaca comună a zilelor noastre, cu asocieri și întorsături sintactice care înfrumusețează discursul poetic, cu o uluitoare varietate de figuri de stil…reușește să atragă cititorul, grație unei simplități dezarmante, în care nu se poate identifica totuși nici cea mai mică urmă de simplificare.” Creația celor cinci decenii scurse de la debut a fost strânsă de poet în 2021 într-un volum de Opere complete.
Spyros Kokkinakis (n.1954) are, la rându-i, un loc bine definit de critica literară greacă. Thanasis Th. Niarhos, el însuși poet cunoscut, notează despre confratele său de breaslă: «Observând timpul scurs între plachetele poetice, constat că nici tematica multiplă nici problematizarea poetică nu diferă decât foarte puțin între ele, ceea ce înseamnă că, în antiteză cu aventurile vieții, aventura poeziei, oricât de fantasmagorică sau ascetică ar fi, nu are ca țel final decât să arate principiul lui Heraclit că „unul e totul”. Și spre acest „unul e totul” tinde poezia lui Spyros Kokkinakis cu multipla ei tematică, cu policromia ei, cu ambiguitățile ei care uneori o fac să se audă ca un vaiet surd și alteori să răsune ca un fulger bubuitor.» Cele 14 plachete publicare în cele peste patru decenii scurse de la debut au stârnit interesul criticilor încât poetul se poate mândri cu un număr de studii dedicate artei sale poetice care depășesc cu mult numărul edițiilor proprii.
Creația celor doi poeți greci prezenți în Tetralogul greco-român a fost tălmăcită în numeroase limbi europene. Amândoi sunt prezențe active pe scena literară ateniană, Antonis Fostieris ca editor de poezie, Spyros Kokkinakis ca eseist.
Tetralogul poetic greco-român a apărut la inițiativa Ambasadei Republicii Elene la București, pentru a marca Ziua Mondială a Limbii Elene. Aceasta se serbează pe 9 februarie la nivel internațional din 2018 iar din 2019 și în România (pe baza Legii nr.204/2018, adoptată la inițiativa deputatului Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România). Cartea a fost lansată miercuri, 9 februarie, în aula Academiei Române, în cadrul unui eveniment organizat în colaborare de Ambasada Republicii Elene și Academia Română.
În cuvântul de salut din deschiderea ediției, Sofia Grammata, Ambasadorul Greciei în România, arată: „Cu deosebită bucurie salut, ca Ambasador al Greciei, Tetralogul poetic greco-român, care ne dă prilejul să savurăm creații a patru distinși poeți contemporani, doi greci, domnii Spyros Kokkinakis și Antonis Fostieris, și doi români, doamna Ana Blandiana și domnul Ion Pop, într-un tablou plastic, unde patru peneluri diferite și viguroase se nuanțează în toate tușele de pe paleta cuvintelor limbilor greacă și română.” Și continuă: „9 februarie, comemorarea morții poetului național al Greciei, Dionysios Solomos, este ziua în care, din 2018, este serbată în plan internațional limba greacă. O limbă care se scrie de trei milenii și jumătate, cu lirism sau cu sobrietate dorică, în care s-au creat opere ce au lăsat o pecete de neșters în cultura universală și îndeosebi în cea europeană. Limba greacă, vie și dinamică, a antichității, cu epopeile lui Homer, operele lui Eschil, Sofocle și Euripide sau Thucydide, limba Evangheliilor, a legilor bizantine, a fost cultivată în continuare de Papadiamantis, Kazantzakis, Palamas, Kavafis, Ritsos ca și de cei doi poeți greci distinși cu Premiul Nobel pentru Literatură, Seferis și Elytis. Este limba ale cărei pietricele colorate le plasează ingenios în mozaicul poemelor lor Antonis Fostieris și Spyros Kokkinakis”.
Lucrarea a apărut în colaborare cu Secția de Neogreacă a Departamentului de Limbi și Literaturi Romanice, Filologie Clasică și Neogreacă din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București. Secția de Neogreacă este condusă de prof.univ. dr.habil. Tudor Dinu, autor al unor lucrări de referință (de amintit cele trei volume ale Bucureștiului fanariot), dar și al unor traduceri din opera unor poeți greci de seamă (Andreas Embirikos, Nikos Engonopoulos, Yannis Ritsos). Traducerea din română în neogreacă, realizată de drd. Edith-Adriana Uncu, a fost revizuită de Michalis Pappas.
Ediția a apărut cu sprijinul Camerei de Comerț Bilaterale Româno-Elene.
Ana Blandiana, Ion Pop, Spyros Kokkinakis, Antonis Fostieris. Tetralog poetic greco-român
Cuvânt de salut: Sofia GRAMMATA, ambasadorul Greciei în România
Cuvânt-înainte: acad. Eugen SIMION
Traducere: Edith-Adriana UNCU (din română în greacă), Elena LAZĂR (din greacă în română)
Revizia traducerii grecești: Michalis PAPPAS
Ediție bilingvă, 192 pag.
Editura Omonia, București, 2022
