Paula Erizanu, Teodor L. Nedeianu, Florentin Popa și Simona Popescu, laureații Galei Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2021

ian. 15th, 2022 | By | Category: Proiecte

Sâmbătă, 15 ianuarie 2021, de la ora 16.00, în cadrul unui eveniment hibrid, fizic și online, transmis în direct de Radio România Cultural, a avut loc GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2021, eveniment ce a celebrat cea de-a douăsprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale. Astfel, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București au fost prezenți fizic doar nominalizații și echipa proiectului (cu dovada prezentării Certificatului Verde Covid 19). Premiul Tânărul scriitor al anului 2021 a fost câștigat de Paula Erizanu pentru volumul ”Ard pădurile”, apărut la Editura Cartier. Premiul Tânărul poet al anului 2021 a fost câștigat de Florentin Popa pentru volumul ”Dezintegrare”, apărut la Editura OMG. Premiul Tânărul prozator al anului 2021 a fost câștigat de Teodor L. Nedeianu pentru volumul ”Geaca lui Kafka”, apărut la Editura Polirom.

Sâmbătă, 8 ianuarie 2022, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2021 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XII-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2021 volumului ”Cartea plantelor și animalelor” de Simona Popescu, volum apărut la editura Nemira. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2021 au fost nominalizate cărți semnate de Ramona Boldizsar, Elena Boldor, Adelina Pascale, Florentin Popa, Cătălina Stanislav și Ioana Iuna Șerban. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2021 au fost nominalizate cărți semnate de Paula Erizanu, Dinu Guțu, Teodor L. Nedeianu, Cristian Vicol și Mihail Victus.

Juriul Galei a fost format din trei critici literari (laureați ai edițiilor 2012, 2014 și 2015): Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Borza.

Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișele și diplomele Galei Tinerilor Scriitori.  Gala Tinerilor Scriitori i-a avut ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.

Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București  și asociațiile EURO CULTURART și OPEN ART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2021 a fost realizat cu sprijinul Ministerului Culturii. Parteneir: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor.  Partener media: AgențiadeCarte.ro

Evenimentul a fost deschis de Blue Spirit cu un intro muzical.

O zi fastuoasă și o zi cu sănătate că-i mai bună decât toate” – vă spune Dan Mircea Cipariu din Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București, transformată pentru următoarea oră în studioul Radio România Cultural. Pentru al doisprezecelea an consecutiv, sunt bucuros să vă prezint în direct Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2021. Am deschis evenimentul nostru în ritm de jazz & blues, cu trupa lui Mike Godoroja & Blue Spirit: Dorian Pârvu-pian, Emanuel Gheorghe ”Fisă” – acustică și Vali Vătuiu-percuție de mână.

Acum 12 ani, deschideam Gala Tinerilor Scriitori cu muzicile create și visate de Mike Godoroja și Blue Spirit alături de Marius Mihalache. Suntem astăzi împreună cu echipajul Mike Godoroja & Blue Spirit pentru că de ani buni acești muzicieni și creatori de blues au fost și ne sunt alături la Gala Tinerilor Scriitori ori la Maratonul de Poezie și Jazz, două programe culturale devenite emblematice pentru lumea noastră culturală și artistică, programe pe care le-am realizat și le realizăm împreună cu Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București. Ioan Cristescu coordonează în acest moment evenimentele pe care Muzeul Național al Literaturii Române din București le dedică Zilei Naționale a Culturii. Printre acestea, amintesc de accesul gratuit la cele cinci case memoriale ale MNLR, case memoriale care au aparținut scriitorilor Anton Pann,  Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu Rebreanu și Ion Minulescu, și ghidajul special făcut în aceste cinci case memoriale de mari artiști cum sunt Emilia Popescu, Marius Florea Vizante, Anca Dumitra, Bogdan  Cotleț, Rodica Mandache, Nicu Alifantis, Horațiu Mălăele, George Mihăiță și Marius  Bodochi.

Așa cum cel mai probabil că știți,  Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2021 este un eveniment care celebrează Ziua Culturii Naţionale, conform unei legi votată de Parlamentul României şi aprobată de Președintele României. Organizatorii Galei sunt: Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București și Asociaţia EURO CULTURART, cu sprijinul Ministerului Culturii. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgenţiadeCarte.ro.

În 2011, transmiteam în direct pe Radio România Cultural și decernam, atunci, premiul Cartea de poezie a anului 2010 poetului Ion Mureșan pentru volumul “Cartea alcool”, Editura Charmides. Juriul era prezidat, la prima sa ediție, acum 11 ani, de academicianul Eugen Simion, personalitatea cu care am demarat acest proiect şi cu care am stabilit formatul de jurizare prin care câștigători ai Premiului tânărul critic literar alcătuiesc, în fiecare an, Juriul Galei.

Înainte de a afla cine sunt nominalizaţii acestor premii, am să vă prezint Juriul acestei ediţii: Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza. Ei sunt laureaţii Galei Tinerilor Scriitori, în anii 2012, 2014 şi 2015. Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza sunt critici literari care s-au remarcat, în ultimii ani, atât cu cronici literare la zi, cât şi ca importanţi cercetători literari şi universitari.

Vom începe decernarea Premiilor, cu cele șase nominalizări pentru Tânărul Poet al anului 2021:

Ramona Boldizsar, ”nimic nu e în neregulă cu mine”, Editura Casa de Pariuri Literare

Elena Boldor, ”TRAXX”, Editura OMG

Adelina Pascale, ”maki for 2”, Casa de Editură Max Blecher

Florentin Popa, ”Dezintegrare”, Editura OMG

Cătălina Stanislav, ”Nu mă întrerupe”, Editura OMG

Ioana Iuna Șerban, ”Un viitor care se potrivește trecutului”, Editura Vellant

Premiul Tânărul Poet al anului ne este anunțat de Criticul literar Cosmin Borza.

Cosmin Borza: Câștigătorul premiului „Tânărul poet al anului 2021” este un scriitor aflat la cea de-a treia carte. În cei opt ani câți au trecut de la debutul său editorial, tânărul poet premiat astăzi – adept al unor formule literare pe cât de performativ-experimentale, pe atât de stranii și de puțin accesibile pentru mai multe categorii de public – s-a impus ca o prezență notabilă în Istoria literaturii române contemporane și ca un reper de neocolit în dezbaterile locale despre postumanism; ba chiar a beneficiat inclusiv de o serie de emuli, în ciuda discursului argotic cvasi-solipsist pe care îl frecventează și îl afișează adeseori teatral. Volumul din 2021 nu schimbă în mod hotărâtor nici retorica, nici imaginarul înscenate în cărțile anterioare, ci doar le imprimă un stil mai tranzitiv și o coloratură mai sentimentală și mai melancolică. Rezultă cicluri de elegii sau de meditații – (auto- sau post-)ironice, parodic-sarcastice, unele narative și aluvionare, altele eliptice și pastișând forma fixă a sonetului – despre ruinele postindustriale, tehnologice și mediatice, pe care societatea capitalistă imediat contemporană nu le mai poate integra nici măcar prin comercializare. Se dezvoltă astfel un peisaj post-apocaliptic, deloc înspăimântător, ci doar angoasant prin monotonia sa agonică. Umanității nu-i sunt permise nici măcar disperări sau revelații deosebite, singurele sale zvâcniri disparate manifestându-se prin vagi gesturi și sentimente de candoare, de nostalgie sau de solidaritate. Așadar, volumul premiat astăzi este Dezintegrare și a apărut la editura OMG. Felicitări, Florentin Popa, „tânărul poet al anului 2021”.

 

Dan Mircea Cipariu: Așadar premiul Tânărul Poet al anului 2021 îi este acordat lui Florentin Popa pentru volumul ”Dezintegrare”, apărut la Editura OMG. Florentin Popa (n. 1989, Băicoi) a publicat trei volume de poezie (Trips, Heroes and Lovesongs [2013], Efrafa [2017], Dezintegrare [2021]), precum și câteva traduceri. Locuiește în Florești (lângă Cluj), într-un loc unde încă se mai aud greierii. Vrea să termine un album de ambient, se bazează pe greieri pentru munca grea. A fondat (micro-)platforma culturală / comunală Mafia Sonetelor, unde îl puteți vedea cioplind la poeme și sporovăind pe podcasturi.

Își rezervă dreptul de a fi uitat. Îl invit la microfonul RRC pe laureatul Premiului Tânărul Poet al anului 2021, Florentin Popa, să ne transmită, la cald, starea lui de spirit.

 

Florentin Popa: Nu sunt foarte bun la discursuri de acceptare; până acum am rostit câteva doar în fața oglinzii din baie, cu periuța de dinți în loc de microfon; sau, mai rău, a trebuit să ofer explicații în loc de mulțumiri – așa că va trebui să vă mulțumesc în primul rând vouă, tuturor celor care o să mă rabde pentru câteva minute în seara asta.

Premiul ăsta mă bucură și mă întristează simultan și al naibii de mult.

Mă bucură pentru că oferă o voce, sau măcar o șansă la una poeziei tinere, care are deseori soarta grâușorului uitat peste anul nou, cu sute de fire verzi care se vor usca înainte să cunoască pământul. Și poate că teama asta enormă de a nu fi auzit, teama asta că lucrurile se vor termina într-un raft prăfuit de bibliotecă universitară, în 50 de exemplare împărțite între rude și prieteni, e ceea ce ne răpește uneori din compasiune, ne face să ne purtăm atât de schizoid sau, dimpotrivă, să strigăm tot mai tare încercând să ne acoperim unii pe alții – în speranța că vom fi auziți. Cred că putem fi înțeleși și iertați pentru greșeala asta.

Deși e nevoită uneori să crească printre crăpături, deși e învinuită uneori de o extremă atomizare, cred că poezia tânără din România de acum e un mic miracol – pentru că reușește să înțeleagă și să fure câte un pic din toate celelalte arte, care cresc într-un an cât ea în zece; pentru că reușește nu doar să supraviețuiască, ci să îmbrățișeze chiar și suprafețele reci pe care crește – și pentru că își îngăduie, poate pentru prima dată, luxul pluralității și al pluricentrismului, mirajul a ceea ce unii pot numi cacofonie – dar a ceea ce simțim că este, poate, începutul timid al polifoniei. Un mic miracol în care vocile feminine își pot câștiga egalitatea meritată, în care vocile queer își pot găsi un spațiu sigur, în care vocile altor limbi și altor culturi se pot tălmăci – și un mic miracol pe care trebuie să îl hrănim și să îl apărăm.

Mă întristează însă că, deseori, poezia tânără e împinsă la margine ca un spectacol de matineu sau un meci de divizie secundă, ca un show în deschiderea actului principal, ca un internship neplătit sau, mai bine zis, “plătit doar cu experiență”; ca și cum ar avea încă de demonstrat ceva. Poezia tânără demonstrează în fiecare zi ce are de demonstrat – iar roadele și lucrarea ei se văd încă de azi pentru cine vrea să se aplece asupra ei, se vor vedea mâine pentru cei răbdători – și probabil niciodată pentru cine nu îi oferă demnitatea de a fi ascultată. Poezia tânără nu are nevoie de epitet.

Mă bucură pentru că pot să zic salut mamă sunt la radio m-au dat pă internet și pentru că, iată: după 3 ani de când am dat cerere de prietenie pe Facebook, Mircea Cărtărescu mi-a dat accept, și ar trebui să mă opresc aici înainte să-mi iau block – iartă-mă Mircea, tot ce mi-am dorit a fost să scriu versuri lungi ca tine, atât de lungi încât să scot cărți pătrate, și să existe măcar cineva care să le țină aproape. Mă bucură pentru că am primit ceva.

Mă întristează însă că nu îl pot împărți. Mă întristează că oameni cu talent egal (dacă nu mai mare decât al meu), cu îndârjire deopotrivă cu a mea, cu transpirație la fel de sărată ca a mea nu primesc, în majoritatea cazurilor, nimic.

Mai mult poate decât mine – tânăr doar la freză și în excese – scriitori care au debutat chiar anul ăsta (și spun doar anul ăsta ca să nu înceapă listele interminabile din care, inevitabil, uit pe cineva) sunt un chip al lucrurilor viitoare. Mă refer aici la Cătălina Stanislav, la Elena Boldor și la Valeriu Cuc – cu care aș fi făcut bucuros premiul pe din patru. Și nu pot decât să vă invit să-i priviți în ochi.

Și acum, mulțumirile:

Vreau să mulțumesc juriului și organizatorilor, și tuturor celor care fac treaba asta bună.

Vreau să îi mulțumesc iubitei mele, Mădălina, că încă mă suportă și mă ține echilibrat și întreg, cu toate absențele mele lungi și prezențele mele sufocante.

Vreau să le mulțumesc lui Andrei Doboș și lui Vlad Moldovan pentru sprijin și călăuzire.

Vreau să le urez forță lui Ioan Coroamă și Mihnea Bâlici, și să îi vedem aici la anul cu volumele lor, și să vă poftesc cu ocazia asta la Mafia Sonetelor, mica noastră platformă literară organică bio non-GMO.

Vreau să vă mulțumesc tuturor.

 

A urmat un moment muzical Mike Godoroja & Blue Spirit.

Dan Mircea Cipariu: Diplomele ca, de altfel, toate elementele vizuale ale acestei Gale sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu, cu care voi realiza anul acesta două proiecte finanțate de AFCN: ”Young artist for Earth” și ”renshi virtual art”, proiecte despre care veți afla noutăți urmărind programele Radio România Cultural. Cu Mihai Zgondoiu, cu Ioan Cristescu, cu Anamaria Spătaru, producătorul Galei Tinerilor Scriitori, lucrăm la realizarea Maratonului de Poezie şi Jazz, a XIV-a ediție, unul dintre cele mai importante programe culturale din România, Maraton transmis în direct pe 31 august 2022, de Ziua Limbii Române.

 

Nominalizări Premiul Tânărul Prozator al anului 2021:

Paula Erizanu, ”Ard pădurile”, Editura Cartier

Dinu Guțu, ”Perestroika Boys”, Editura Polirom

Teodor L. Nedeianu, ”Geaca lui Kafka”, Editura Polirom

Cristian Vicol, ”Anotimpul țânțarilor”, Editura Casa de Pariuri Literare

Mihail Victus, ”Toate păcatele noastre”, Editura Litera

 

O invit pe Bianca Burța Cernat să ne prezinte cartea premiată.

Bianca Burța Cernat a vorbit despre cartea premiată: Mă bucur să fiu din nou alături de dumneavoastră, organizatori și spectatori și la această Gală. De asemenea, trebuie să vă spun că îmi pare foarte bine că anul acesta am avut, la categoria proză, foarte multe cărți din care nu a fost ușor să alegem. Absolut toți cei nominalizați anul acesta meritau să fie nominalizați și, mai mult decât atât, am avut dificultăți serioase în a opta pentru un câștigător. Ne-am oprit asupra unui tânăr prozator, este vorba de Teodor L. Nedeianu și de ”Geaca lui Kafka”, un titlu provocator, ca și întregul său proiect narativ, care încearcă și reușește până la urmă să fie atipic. ”Geaca lui Kafka” începe înșelător, ca un roman minimalist despre copilăria anilor 90,  cu cadre foarte precis filmate prin ochii unui copil care înregistrează absolut totul cu mare curiozitate și care simte enorm. Romanul continuă surprinzător cu un eseu și cu un capitol de  metaproză. Sunt foarte multe lucruri de spus despre cartea lui Teodor L. Nedeianu, fiecare pagină provoacă la interpretări multiple, e o carte care evoluează pe din ce în ce mai multe dimensiuni de la un capitol la altul.  O carte care merita cu asupra de măsură premiul de anul acesta. Îl felicit pe Teodor L Nedeianu și închei cu un clișeu: aștept deja următoarea sa carte!

 

Dan Mircea Cipariu: Îl invit la microfonul RRC pe Teodor L. Nedeianu, un scriitor născut la 15 ianuarie 1996, în Craiova, câștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, ediția 2021, absolvent al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, unde a obținut licența și masteratul în filosofia culturii. În prezent este student al Școlii Doctorale din cadrul aceleiași facultăți. Geaca lui Kafka, debutul absolut al autorului, este un roman despre criza spirituală, culturală și personală a omului contemporan. Volumul este primul dintr-o trilogie.

Acum, pentru ”Geaca lui Kafka”,  Teodor L. Nedeianu a primit  Premiul Tânărul Prozator al anului 2021. Să-l ascultăm la Radio România Cultural.

 

Teodor L. Nedeianu: Aș dori, mai întâi, să îi felicit pe toți cei nominalizați și să mulțumesc comisiei pentru că mă aflu și eu printre aceștia. Mulțumesc, de asemenea, pentru premiu. Este o distincție care mă bucură întrucât indică faptul că romanul, deși un debut absolut, nu a trecut tocmai neobservat. Mă bucur mai ales pentru că, prin acest premiu, ideea pe care eu am vrut să o transmit va ajunge la un număr mai mare de oameni. Romanul este despre criza spirituală, morală și personală în care se află individul contemporan (și, automat, societatea ca întreg), ancorat în subiectivism și relativism. Acest premiu este o adevărată surpriză dat fiind că sunt destul de critic cu această carte, atât în ceea ce privește narațiunile și personajele create pentru a îmi ilustra ideea, cât și în ceea ce privește execuția tehnică. Așadar, vreau să mulțumesc încă o dată juriului și organizatorilor, tuturor celor care figurează pe lista de mulțumiri de la finalul cărții, celor care au citit această carte și, în primul rând, mamei mele, căreia îi dedic atât apariția romanului cât și câștigarea acestui premiu.

Fragment din carte:

„Dacă până la jumătatea secolului al nouăsprezecelea arta era văzută drept un refugiu, odată cu începutul secolului douăzeci lucrurile s‑au schimbat radical, artiştii orientându‑se spre a stârni confuzie şi chiar durere. Artistul modern a căutat să foreze în psihicul uman, scoţând la iveală aspectele neplăcute şi facilitând astfel o evoluţie. Prin şocurile aplicate publicului, noua artă deschidea căi spre învăţarea unor posibilităţi diferite de cele cu care oamenii erau obişnuiţi prin rutinele şi prejudecăţile lor. Lumea era remodelată. Cunoaşterea şi chiar educaţia morală beneficiau de contribuţii din partea artei. În loc să propună un nou refugiu, adică o instituţionalizare, arta modernă oferea o cale de evadare. Prin suprarealism se urmărea mai curând evidenţierea bazelor instabile pe care fuseseră construite vieţile oamenilor. Arta spulbera iluziile şi expunea publicul la limitele capacităţii lui de înţelegere, rupându‑l de reperele cunoscute. În consecinţă, nu este de mirare că publicul tinde să se simtă atacat atunci când se află în faţa unei lucrări care încalcă tabuuri. Vieţile oamenilor sunt dominate de temeri nerezolvate din copilărie, astfel că atacarea unei singure credinţe este resimţită ca atacarea nucleului din care aceasta izvorăște; existenţa pietăţilor este pusă în pericol atunci când ele sunt atacate, iar încălcarea lor ia adesea publicul prin surprindere, creând astfel un conflict de valori. Caracterul dominat de exces al lucrărilor transgresive alienează spectatorul, obligându‑l să devină un simplu observator. Şocul este cu atât mai puternic cu cât dezvăluie limitele toleranţei individului şi, adesea, nu conduce spre noi posibilităţi, în ciuda scopului pe care şi‑l propun artiştii, ci induce doar un sentiment puternic, dar temporar, de anxietate ; iar majoritatea oamenilor preferă oricând retragerea în confortul cunoscut anterior în locul năucirii provocate de posibilitatea de a alege.”

 

După un nou moment muzical marca Mike Godoroja & Blue Spirit, a fost anunțat premiul Tânărul Scriitor al anului 2021, premiu acordat Paulei Erizanu.

Andreea Răsuceanu a vorbit despre Paula Erizanu: Paula Erizanu primește premiul Tânărul scriitor al anului pentru cartea ei experimentală, Ard pădurile, parte a unei deja anunțate trilogii, și pentru activitatea de coordonator al unei serii de antologii dedicate unui secol de poezie scrisă de autoare. Ard pădurile e un proiect experimental, o docuficțiune scrisă incisiv, cu fraze scurte, puternice, despre viețile a două personalități feminine controversate de la începutul secolului XX, Aleksandra Kollontai și Inessa Armand, membre în guvernul Lenin, ambele implicate în lupta pentru legalizarea avortului și dezincriminarea homosexualității. Fragmentare și mizând doar pe anumite momente din evoluția celor două revoluționare, biografiile ficționale sunt bine documentate și scrise cu talent literar.

Paula Erizanu excelează mai ales pe spații mici, în descrierea unor scene puternic emoționale, în portrete (îndeobște feminine) memorabile, care îi reușesc excelent, din doar câteva trăsături, personajele ei sunt vii, credibile. Un dramatism bine controlat, dar apăsat, răzbate din scenele care vorbesc despre realitățile sociale și politice ale epocii, dând valoare literară discursului ei.

 

Dan Mircea Cipariu: adar Premiul Tânărul Scriitor al anului 2021: Paula Erizanu, Ard pădurile, Editura Cartier.

Paula Erizanu (n. 1992) este scriitoare și jurnalistă. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities din Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova în Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o (Cartier, 2011, ediție trilingvă). Cartea s-a bucurat de o mare atenție mediatică la Chișinău, fiindu-i decernate Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul pentru cea mai populară carte al Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”, de asemenea, fiind nominalizată la Premiile Observator cultural, categoria debut. A primit premiul internațional UNESCO pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la târgul de la Leipzig. A urmat volumul de poezie Ai grijă de tine (Charmides, 2016). Din 2019, Paula Erizanu a coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia Un secol de poezie română scrisă de femei, apărută la Editura Cartier în trei volume. Tot la Cartier, în 2021, aceasta a publicat romanul istoric Ard pădurile, scris cu ajutorul bursei Central European Initiative. Cartea a fost nominalizată la Premiile Sofia Nădejde și la Festival du Premier Roman din Chambery, Franța. A scris pentru publicațiile BBC World Service, The Guardian, London Review of Books, Libertatea, Observator cultural, Dilema veche, Scena9 ș.a. În 2019, a fost nominalizată la premiul Jurnalista de cultură a anului în cadrul competiției britanice Words by Women. În prezent este redactor de cultură al revistei online din Londra, The Calvert Journal. Să o ascultăm la RRC, în direct de la Chișinău unde se află în acest moment:

 

Paula Erizanu: M-a bucurat mult vestea că am fost desemnată Tânărul Scriitor al anului 2021. Le mulțumesc juriului și organizatorilor pentru încrederea în cartea mea și în mine ca scriitoare. Trebuie să recunosc că atunci când am început să lucrez la carte, mi-a fost frică de faptul că din cauza subiectului controversat, romanul va fi receptat mai mult ideologic decât literar. Eu mi-am propus însă să fac literatură și nu propagandă. Acest premiu îmi confirmă faptul că mi-a reușit ce mi-am pus în gând.

 

Fragment din carte:

”Prolog. Aleksandra

Revoluția a-nceput mult înainte s-o vadă ceilalți. dar s-a sfârșit mult înainte să vadă ea.

Se minte. Nu mai poate da înapoi. Vrea, pur și simplu, să rămână în viață.

A renunțat la tot – case cu slugi, soți, copii, cine în familie – pentru revoluție. Pentru pasiune. Intensitate. Idealuri. Putere. Ceva mai mare decât ea. Ceva căreia să-i aparțină. A fost acolo sus, în centrul luării deciziilor, a susținut, s-a opus, a ordonat, a văzut luptele, trădările, seducțiile, manipulările, durerile, moartea și bolile cu ochii ei, și-a dat tot ce-a putut ca să-mpingă lumea înainte.

Și a căzut liber. Și-a tocit nervii. Au început să-i tremure mâinile, pline de inele.

A meritat? Cât a reușit? A fost o greșeală? Că a trăit conform va- lorilor ei? Se măgulește. Că a crezut într-un singur Adevăr? Asta i-a reproșat taică-său. Că a subestimat realitățile, că s-a supraestimat pe sine, că a confundat lucrurile cum încurcă păsările geamurile cu aerul și se lovesc cu toată forța de ele, lăsând sângele să curgă pe sticlă? Trântindu-se de trotuar, printre picioarele trecătorilor…

S-a opus. Și ăsta i-a fost sfârșitul. Retragerea. Poate nu trebuia să se opună direct. Poate trebuia să joace mai subtil, mai murdar, să le-o ia înainte. Mâinile curate sunt legate.

În unele zile, îi invidiază pe cei morți. Pe cei care n-au reușit să vadă cum se transformă ceea ce au visat ei, ce au creat ei, într-o monstruozitate. O invidiază pe Inessa, de exemplu.

Cât din această monstruozitate e meritul ei? E și vina ei că utopia a lunecat în distopie? Când, în aproape douăzeci de ani, i-au fost șterse politicile cu radiera, una după alta. El i le-a șters. El, ei.

Inima i se zbate iar necontrolat – i se apropie și ei sfârșitul, îl simte. În mușchiul ăsta care-i sare din piept și-n oasele care i se sparg.

I-a mai rămas ceva de făcut? Mai poate corecta ceva?

Să scrie… Să avertizeze… Să știe lumea cum a fost de fapt. Ce s-a vrut. Cum s-a întunecat. dar nici să scrie nu poate, nu trece de cenzură. Nici să vorbească nu poate, că nu știi cine e agent și cine nu-i. doar să-și vadă viața pe dinaintea ochilor, să mai caute, încă o dată, acea cotitură unde ar fi putut salva totul. dar câtă încredere poți avea în tine și-n povestea pe care o spui?

Moscova, martie 1952”

A urmat un moment muzical marca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT

 

Dan Mircea Cipariu: Premiile Galei Tinerilor Scriitori sunt tot mai râvnite şi mai respectate. După Ion Mureşan, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Sociu, Octavian Soviany, Teodor Dună, Nora Iuga Dan Coman, Romulus Bucur, Angela Marinescu și Ruxandra Novac, câştigătorii primelor unsprezece ediţii pentru Cartea de Poezie a anului, Simona Popescu câştigă Premiul Cartea de Poezie a anului 2021 pentru ”Cartea plantelor și animalelor”, volum apărut Editura Nemira.

 

Simona Popescu s-a născut la Codlea, județul Brașov, în anul 1965 și este eseistă, poetă și prozatoare. Absolventă a Facultății de Litere a Universității din București, în anul 1987. Din anul 2014 este conferențiar doctor la catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității din București. A fost descoperită de poetul Alexandru Mușina, în perioada în care era elevă de liceu la Brașov. A citit din creația proprie la Cenaclul de Luni, patronat de Nicolae Manolescu, și a fost membră a Cenaclului Universitas condus de Mircea Martin, cel care a continuat Cenaclul de Luni si unde au participat majoritatea membrilor generației nouăzeciste. Este membră a generației literare nouăzeci și alături de colegii săi din Brașov Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea a pus bazele unui curent literar intitulat mașcrisissmul. Este membră a Grupului de la Brașov, format în anii 1980, alături de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, împreună cu care a apărut în volumul colectiv „Pauză de respirație”. A fost puternic legată sufletește de poetul suprarealist Gellu Naum, care a început să publice în perioada interbelică, și căruia i-a consacrat două cărți, „Salvarea speciei, Despre suprarealism și Gellu Naum”, 2000, și „Clava. Ficțiune cu Gellu Naum”, 2004. 

 

Și acum despre despre ”Cartea plantelor și animalelor”, cartea de poezie a anului 2021.

 

Un bestiar postmodern, un ierbar viu din cuvinte, sinestezii și proiecții despre lumi posibile ori chiar imposibile și, mai cu seamă, un imaginar cu oglindiri livrești, ludice  sau existențiale ne oferă, cu certe delicii de lectură, ”Cartea plantelor și animalelor” de Simona Popescu. Autoarea acestui proiect poetic atât de animat de decupaje și interstiții culturale și biografice ne seduce atât prin metodă, mă refer aici la constituirea, deformarea și reconstituirea unor imagini poetice, cât și prin mișcarea de obiectiv asupra Sinelui. Sinele este observat, poetizat, apropiat și îndepărtat prin intermediul duhurilor și oracolelor ce veghează prin și în regnul vegetal și animal. Bestiar, ierbar, imaginar, toate (re)găsite într-un poem intitulat ”Biomorfism”: ”Ce multe forme pe lume / derivate, amestecate, recreate / unele nici măcar / nu au nume / altele ale  minții / hibrizi / pentru bunii – ca mine – naivi”. Cititorului atent îi rămâne să (re)configureze, astfel, un fascinant imaginar poetic, ”O carte în straturi / în care toate foșnesc” de toate atingerile și proiecțiile Eului.

 

Simona Popescu: Încep cu acest cuvânt simplu și frumos: mulțumesc. Mulțumesc pentru aceste cuvinte impresionante despre cartea mea, mulțumesc celor trei scriitori, critici literari care au văzut ”Grădina” mea. Este o grădină cu alei bifurcate, dincolo de ceea ce se vede este o întrețesere de teme. Țin mult să-i mulțumesc Svetlanei Cârstean, care m-a invitat să public această carte. Vreau să-i mulțumesc lui Bogdan, pentru care am început să scriu aceste poezii acum zece ani, după care am scris cu gândul la tata, la mama, la prietenii mei studenți.

Simona Popescu a citit câteva poeme din ”Cartea plantelor și animalelor”, printre care ”Ierbar”, ”Melcul și cochilia” sau ”Cochilia de hârtie”

Evenimentul s-a încheiat pe acordurile lui Mike Godoroja & Blue Spirit.

 

Nominalizări la Gala Tinerilor Scriitori 2022

Tânărul Poet al anului 2021

Ramona Boldizsar, ”nimic nu e în neregulă cu mine”, Editura Casa de Pariuri Literare

Elena Boldor, ”TRAXX”, Editura OMG

Adelina Pascale, ”maki for 2”, Casa de Editură Max Blecher

Florentin Popa, ”Dezintegrare”, Editura OMG

Cătălina Stanislav, ”Nu mă întrerupe”, Editura OMG

Ioana Iuna Șerban, ”Un viitor care se potrivește trecutului”, Editura Vellant

Tânărul Prozator al anului 2021

Paula Erizanu, ”Ard pădurile”, Editura Cartier

Dinu Guțu, ”Perestroika Boys”, Editura Polirom

Teodor L. Nedeianu, ”Geaca lui Kafka”, Editura Polirom

Cristian Vicol, ”Anotimpul țânțarilor”, Editura Casa de Pariuri Literare

Mihail Victus, ”Toate păcatele noastre”, Editura Litera

 

Cartea de Poezie a anului 2021: Simona Popescu, ”Cartea plantelor și animalelor”, volum apărut Editura Nemira.

***

ECHIPA GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2021

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2021, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.

Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro Este producător al  evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic).

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 (în paralel) la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai Zgondoiu a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles. Cele mai recente expoziții în care a participat sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge, “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), și “Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”Rezidența 9București (2020).

Mihaela CONSTANTIN & Tudor VOICU

fotografii din Gala Tinerilor Scriitori 2022: Mihaela PETRE

Număr de vizualizări :1406


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro