spot_img

”La Garaje”, Petruț Călinescu, proiect de fotografie documentară

Centrul de Fotografie Documentară lansează un nou model de microsite în site, dedicat proiectelor documentare pe termen lung. Primul proiect fotografic care primește un sertar special pe platforma CdFD este La Garaje, de Petruț Călinescu. Brand cu iz naționalist și dotată cu tehnologie occidentală, Dacia a vrut să fie o „mașină pentru muncitori”. A fost mai degrabă un produs destinat unei clase de mijloc socialiste în formare, care începuse să manifeste nevoi de confort și să dispună de acumulări și de resurse superioare perioadei anterioare. Împreună cu celelalte autoturisme proprietate personală importate din țările socialiste, Dacia va contribui la apariția unui noi funcțiuni asociate locuirii colective: garajul. (Alex Axinte, studioBASAR)

La Garaje documentează viața de la garajele din jurul blocurilor din orașele din România și Republica Moldova. Utilizările garajului sunt atât de diverse precum natura umană, iar formele pe care le capătă fiecare ne vorbesc despre nevoile locuitorilor de care nu s-a ținut cont atunci când spațiile de locuire au fost proiectate.

 

Proiectul a început în 2019 cu documentarea vieții la garajele din Chișinău. Anul acesta, cu ajutorul unei co-finanțări ARCUB în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021, o echipă mixtă formată dintr-un fotograf, jurnalist, arhitect și antropolog au cercetat, timp de 5 luni, viața socială a garajelor din București adăugând astfel un nou capitol într-un proiect ce se transformă astfel într-un studiu interdisciplinar comparativ cu trei capitole: Chișinău, București, Prin România.

 

Am plecat de la ideea că un garaj mic umple o nevoie mare, diferită de la om la om, dar care se poate înscrie în câteva categorii mari: depozitare, socializare, meșteșugăreală/cârpeală/ hobby-uri, bucătărie de vară și atelier pentru murături sau cramă de vin. (Petruț Călinescu, fotograf)

 

București

„Refuncționalizarea interior-exterior a garajelor le-a transformat pe alocuri în adevărate spații informale pentru socializarea de proximitate, ca un răspuns la nevoia acută de astfel de spații în cartier.

 

Însă apropierea de geamurile apartamentelor, diversele utilizări publice în zonele „cu vad” și unele neclarități juridice rezultate din moșteniri, fac uneori din garaje teritorii ale conflictelor între vecini.”  (Alex Axinte, studioBASAR)

 

Chișinău

„Zeci de mii de garaje au fost construite în capitala republicii Moldova, Chișinău, în timpul comunismului, iar în anii tranziției multe altele construite ilegal li s-au alăturat. Astăzi, puține dintre ele sunt simple adăposturi pentru mașini. Se pun murături, se depozitează diverse lucruri în funcție de anotimp, se face vin de boltă (în unele cazuri cu struguri crescuți pe garaj), se țin petreceri spontane sau îndelung plănuite. Primarul Chișinăul a fost surprins și el bând într-un garaj și cântând din instrumente improvizate, în timp ce în alt garaj au fost descoperite 2 kilograme de uraniu. Poți vizita o galerie de artă, există un magazin de pește proaspăt  sau un muzeu al calculatoarelor vechi, unde sunt expuse vreo 100 de computere funcționale.” (Petruț Călinescu)

Prin România

„Fereastra de oportunitate pentru îmbunătățirea calității locuirii se va închide după mijlocul anilor ’70 odată cu criza economică, când garajele dispar de la parterul blocurilor nou proiectate. Însă nu dispare nici nevoia de spații în plus pentru depozitare, nici capacitatea de prefabricare a industriei de locuințe. Așa apar în anii ’80, garajele amplasate pe domeniul public. Uneori din lemn sau tablă, dar cel mai adesea prefabricate ori în combinații hibride, amplasate în „șiruri”, „alei” sau „baterii”, acestea vor deveni o componentă familiară a peisajului cartierelor de blocuri. Garajele vor continua să fie amplasate în curțile blocurilor și în anii ’90, însă vor fi evacuate treptat de paradigma civilizării de după anii 2000.” (Alex Axinte, studioBASAR)

 

Proiect co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB  în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021, Ordinul Arhitecților din România (OAR), prin timbrul de arhitectura și Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). 

 

Parteneri: studioBASAR, B365.ro, Scena9, Departamentul de Sociologie din cadrul SNSPA, Gala Societății Civile, The Institute, Zile și Nopți

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508