spot_img

”La Civil”: triplul curaj al Teodorei Mihai

Festivalul de film de la Cannes, cel mai important din lume, predispune la hiperbole: acolo, totul este excesiv. Și criticile și extazul. Această unică „bulă cinematografică” face și desface glorii. Dincolo de covorul roșu, în lumina crudă a realității, multe dintre „revelațiile” festivalului nu reușesc să confirme și autori venerați preț de aproape două săptămâni se dovedesc a fi pasiuni pasagere. Nu e cazul Teodorei Mihai care a detonat croazeta din acest an cu pelicula ei ”La Civil”. Cele 8 minute de ovații în picioare, de la finalul proiecției din cadrul secțiunii Un Certain Regard au devenit virale. În Mexic, unde filmul a avut premiera zilele trecute, s-a creat o imensă așteptare grație acestei primiri entuziaste și a subiectului atât de relevant și de dureros pentru populația care trăiește acolo într-un război perpetuu.

Cum a ajuns Mexicul capitala mondială a violenței? Ne explică însăși regizoarea, într-un interviu pentru Dilema Veche:  „Din 2006, când a fost declarat războiul contra drogurilor de președintele Calderon, am observat cum viața de zi cu zi a omului de rând a început să fie din ce mai afectată de violența care a ajuns foarte ușor pe străzi. Înaintea războiului exista un fel de gentleman’s agreement între carteluri și guvern care nu afecta siguranța civililor. Acest lucru a căzut și violența a coborât pe străzi. Oricine, de la copii la bătrâni, au devenit implicați. Mai întâi, ca victime și, mai târziu, ca participanți. Asta face violența, când te atinge, te și absoarbe.” Tânăra cineastă, familiară cu Mexicul încă din adolescență, a vrut să expună lumii întregi această realitate dură, de neconceput. După 2 ani și jumătate de investigații, în care a lucrat într-un „convoi” de 4 persoane și 4 bodyguarzi și a ajuns să ceară, la un moment dat, chiar ajutorul armatei, Teodora a strâns o mulțime de informații și de povești, însă și-a dat seama că subiectul era greu de abordat ca documentar din cauza riscurilor și că doar ficțiunea îi va da libertatea să trateze această temă. Tot în acel moment, s-a gândit să apeleze pentru scenariu la ajutorul unui autor local – Habacuc Antonio De Rosario – care scrisese extensiv despre cartelurile de droguri. Însă momentul definitoriu a fost întâlnirea cu o mamă a cărei fată fusese răpită și care i-a mărturisit Teodorei povestea ei. „Aceea mamă, Miriam Rodriguez, pe care eu am cunoscut-o în 2015, a devenit ulterior o militantă renumită, care din păcate a fost ucisă în fața casei în 2017, pe 10 mai, de Ziua Mamei în Mexic”, a declarat regizoarea într-un interviu pentru Liternet.ro. Miriam a devenit inspirația pentru film și pentru personajul său principal, Cielo.

Cum a ajuns Teodora la fabuloasă actriță Arcelia Ramirez, una dintre cele mai complexe și mai apreciate interprete mexicane, cu peste 100 de filme de cinema și TV la activ? „Văzusem Como agua para chocolate și am fost impresionată de modul în care a jucat. Când am început să caut o actriță pentru rolul principal, trei persoane din jurul meu mi-au menționat numele Arceliei, și investigând, mi-am dat seama că o cunoșteam și ca în adolescență îmi plăcuse foarte mult. Cariera ei între timp se dezvoltase și mi-am dat seama ca ar putea să fie un match excelent pentru Cielo. Am îndrăznit să-i trimit scenariul și reacția ei a fost foarte rapidă, frumoasă și convingătoare. Am intuit că voi avea în ea o actriță care va da totul pentru rol. Și aveam nevoie de o astfel de implicare. Seamănă cu Miriam nu atât la fizic, cât la dedicația ei, curajul și hotărârea în ceea ce face”, povestește Teodora pentru Urban.ro. Pe platou, toți actorii au contribuit la scenariu: unii i-au împărtășit istorii personale de la bun început, unii pe parcurs și unii chiar la sfârșitul proiectului. „Dar a fost foarte impactant să-mi dau seama că motivația echipei și a actorilor se năștea deseori dintr-o poveste personală legată de violență. Unul din actori, în timpul repetițiilor unor scene dure, a plecat din senin de pe platou pentru că scena i-a reamintit o situație trăită de familia lui când unchiul lui a fost ucis”, mărturisește cineasta în același interviu.

Pe lângă Cristian Mungiu și casa de producție Mobra Films, Teodora a decis să lucreze cu un alt român extrem de talentat pentru imaginea frustă, plină de forță a filmului. În interviul pentru Urban.ro explică: „România pentru mine este necondiționată, profesioniștii din cinematografia română sunt cunoscuți ca fiind printre cei mai buni, iar Marius Panduru is top of the list. Sunt foarte fericită că, deși nu ne cunoșteam personal înaintea proiectului, am simțit o complicitate creativă de la bun început. Mexicul, cu paleta lui de culori și cu o lumină extraordinară ne-a motivat foarte mult din punct de vedere cinematografic”.

La Civil, una dintre cele mai puternice și mai autentice producții cinematografice ale ultimilor ani a primit, pe bună dreptate, „Premiul Curaj” al secțiunii Un Certain Regard. Un curaj incredibil, pentru că regizoarea s-a confruntat simultan cu trei mari dificultăți: cartelurile, maternitatea și pandemia.  „Adevărul e că a fost foarte complicat. Am avut norocul ca o bună prietenă din Mexico DF, a venit să mă sprijine cu fetița timp de 4 luni și jumătate, deci am putut să mă concentrez pe muncă și chiar a fost nevoie, pentru au fost condiții dure”, Liternet.  „A fost greu, am lucrat cât mai mult incognito, dându-ne drept asistenți sociali, de exemplu. Și au fost ocazii în care am intrat în vizorul halconilor (tineri care sunt informatori ai cartelurilor) și nu a fost greu uneori să ieșim din impas”, A list Magazine.  „Și pandemia a adus un stres suplimentar, având în vedere că actrița mea principală era prezentă în absolut fiecare scenă, dacă se îmbolnăvea ea, ar fi fost tragic pentru producție. Ar fi trebuit să oprim totul, ceea ce ar fi fost catastrofal pentru buget”, Liternet.

Atât pentru curajul regizoarei și al echipei de filmat, cât și pentru faptul că e una dintre cele mai urgente și mai răvășitoare pelicule recente, nu ratați acest excepțional „narco-western” pe care-l puteți vedea în cinematografele din toată țara:

București: Cinema City: Afi Cotroceni, Park Lake, Sun Plaza, Movieplex, Hollywood Multiplex Vitan, Happy Cinema, Cinema „Elvire Popesco”, Cinema Muzeul Țăranului – Sala Horia Bernea, Cinemateca Union, Cinema Europa

Timișoara: Shopping City (Cinema City)

Botoșani: Happy Cinema

Iași: Cinema Ateneu

Cluj Napoca: Cinema Victoria, Cinema Arta

Sfântu Gheorghe: Cityplex Cinema Arta

Constanța: Centrul Multifunctional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”

Lugoj: Cinema „Bela Lugosi”

Sibiu: Cinegold, Cinema Arta, Centrul Cultural „Ion Besoiu”

Târgu Mureș: Cinema Arta

Onești: Cinema Capitol – din 5 noiembrie

Oradea: Lotus Palace

Galați: Cinema „Prof. Ioan Manole”

Craiova: Cinema Patria

Partener Media Principal: Radio Guerrilla.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Urban, Zile și Nopți, Librăriile Cărturești, Cinemap, Antena Play, Happy TV.

Rating: N15

Trailer LA CIVIL
Facebook: @LaCivilbyTeodoraAnaMihai
Instagram: Voodoo Films
Website: voodoofilms.ro

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508