”Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții”, volum coordonat de Salman Akhtar

nov. 29th, 2021 | By | Category: Agenda de carte

Este prezentă în viața fiecăruia dintre noi, în diferite forme, grade și manifestări. Forța ei poate fi copleșitoare, fie că reprezintă un răspuns la un pericol real, concret sau doar la gândurile care ne poartă spre situații potențial amenințătoare. ”Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții” aruncă o lumină diferită, completă și vindecătoare asupra înțelegerii surselor acestui sentiment și a blocajelor pe care le provoacă de-a lungul existenței, într-un volum coordonat de Salman Akhtar și publicat la Editura Trei, în colecția „Psihologia pentru toți”. La inițiativa celebrului profesor de psihiatrie și analist formator, cartea reunește o colecție de șase eseuri despre șase frici care ne definesc și în aceeași măsură ne tulbură: frica de prăbușire psihică, frica de singurătate, frica de intimitate, frica de vătămare, frica de succes, și frica de moarte. Adresată atât specialiștilor, cât și cititorilor aflați în căutarea unor răspunsuri despre cauzele propriilor temeri, „Frica” oferă o îmbinare amplă, ca sursă de cunoaștere, în abordarea acestor teme de către șase psihanaliști, psihologi clinicieni și medici psihiatri. Fiecare prezentare cuprinde o parte teoretică, explicativă a conceptelor și surselor fiecărei frici în parte, cum se manifestă, care sunt descoperirile din domeniul clinic, alături de exemple de cazuri, intervenții terapeutice și concluzii. 

De ce șase frici și de ce acestea? Ele au fost alese datorită prezenței constante în existența umană, indiferent de experiența de viață. Dar și datorită formării lor, în cronologia etapelor de dezvoltare, începând din copilăria mică și parcurgând etapele maturității. La acestea se adaugă și profunzimea originilor, în care sursa inconștientă trebuie căutată, identificată, clarificată și înțeleasă. Mai cu seamă că, ceea ce „văd” cei care trăiesc una sau mai multe dintre aceste frici este doar frustrarea unui blocaj puternic, resimțit inclusiv ca irațional, care îi împiedică să ducă o viață împlinită, pe deplin funcțională și adaptată diferitelor situații sau emoții.

Pentru a înțelege fiecare frică în parte și a o așeza în contextul potrivit, Akhtar își însoțește mai întâi cititorii într-o incursiune introductivă în care explică în ce contexte este normală, dar și când ea depășește această graniță, devenind patologică. De asemenea, deși se pot simți la fel, el face distincția dintre frică și anxietate, subliniind relația dintre cele două concepte.

 

De sine stătătoare, frica este văzută ca o reacție rațională, omniprezentă, o „emoție necesară”, importantă pentru supraviețuirea și funcționarea organismului. Este adaptativă, bazată pe elemente din realitate. „Un semnal intern înnăscut, frica este indispensabilă, în termenii unei atitudini comportamentale precaute și de succes, în serviciul supraviețuirii”, completează psihiatrul și psihanalistul M. Hossein Etezady în ultimul capitol al cărții, „Frica pe parcursul vieții”

Anxietatea trezește în aceeași măsură sentimentul că urmează ceva rău, că există amenințarea unui pericol. Însă, dacă frica ne pregătește pentru un eveniment nociv extern, anxietatea indică unul intern. A cărui sursă nu se regăsește în realitatea imediată, vorbind mai degrabă despre un „pericol imaginar”. În plus, ca relație dintre cele două, anxietatea (cronică) poate fi provocată inclusiv de o frică sau un stres intens și îndelungat, depășind capacitatea de reacție și adaptare a organismului la acestea. Etezady expune și o altă fațetă a anxietății, ca o componentă a vieții psihice, mai precis ea este expresia unui „conflict intrapsihic” între exprimarea și împlinirea dorințelor și nevoilor Eului și contextul cultural, moral sau interpersonal în care acestea nu pot fi expuse și/sau îndeplinite. „Conceptul de anxietate se află în centrul teoretizării psihanalitice. Considerată a fi un agent de inhibiție a Eului și un factor motivator al creării de apărări, anxietatea a fost meticulos studiată și catalogată. (…) Cu toate acestea, rar se întâmplă ca pacienții noștri să folosească acest termen. Vorbesc, în schimb, despre frică. Unul ne imploră să îl vindecăm de frica de câini. Altul prezintă frica de singurătate ca raționament din spatele rămânerii într-o căsnicie nefericită. Un altul evită orice activitate sportivă pe baza unei frici de vătămare corporală. Iar un al patrulea trăiește într-o negare absolută a trecerii timpului, pentru a evita confruntarea cu frica sa de moarte. Lista ar putea continua, dar cred că ideea principală s-a înțeles. Anxietatea este un construct teoretic separat de experiență. Ceea ce simt pacienții noștri este frică. Adevărul este, așa cum va demonstra această colecție de eseuri, că aceste două concepte – anxietatea și frica – sunt considerabil suprapuse.”  

În acest context, frica este considerată de Salman Akhtar ca fiind „de la sine înțeleasă doar la un nivel de suprafață. Examinată cu atenție însă, se dezvăluie a fi un fenomen complex și nuanțat.” Sursele sale, manifestările și componența sa, modurile în care afectează traiul cotidian și sensul de a fi, inclusiv în îmbinarea cu anxietatea, sunt prezentate în detaliu în cele șase frici existențiale abordate în cartea „Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții”.

Salman Akhtar este profesor de psihiatrie la Jefferson Medical College, psihanalist-formator și supervizor în cadrul Centrului Psihanalitic din Philadelphia. A făcut parte din colectivul de redacție al publicațiilor International Journal of Psychoanalysis și Journal of the American Psychoanalytic Association. Este autor a 14 cărți și coordonator a 41 de volume de psihiatrie și psihanaliză. De asemenea, este laureat al unui număr de premii printre care se numără „Premiul pentru cea mai bună lucrare a anului”, acordat de Journal of the American Psychoanalytic Association, „Premiul pentru literatură Margaret Mahler” (1996), „Premiul Sigmund Freud”, acordat de Societatea Americană a Medicilor Psihanaliști (2000) sau „Premiul Sigourney” (2012), cea mai prestigioasă distincție în domeniul psihanalizei. De același autor la Editura Trei au fost publicate și titlurile Sursele suferinței, Sursele bucuriei și Intervenții neobișnuite. Modificări ale cadrului, metodei și relației în psihanaliză și psihoterapie

Număr de vizualizări :222


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro