spot_img

Mai sunt 4 zile până la lansarea documentarului “Regele Mihai: Drumul către casă”

Chainsaw Film Productions și HISTORY Channel lansează “Regele Mihai: Drumul către casă”. Documentarul prezintă povestea nespusă a vieții Regelui în exil începând cu expulzarea sa forțată din România în 1948 de către comuniștii impuși de Kremlin și până la înmormântarea lângă strămoșii săi la Mănăstirea Curtea de Argeș în 2017. Programul este difuzat în premieră pe HISTORY Channel duminică, 24 octombrie 2021, la ora 21:00, cu o zi înaintea centenarului nșsterii Regelui Mihai și este urmat de alte 11 difuzări până la sfârșitul anului. Documentarul a fost filmat în România, Elveția și Marea Britanie. Programul include un interviu cu Prințul Philip, Duce de Edinburgh, în care descrie prietenia sa din copilărie cu Regele Mihai când călăreau ponei pe malul Mării Negre și la Castelul Peleș în Sinaia.  Prințul Philip, care este înrudit ca și soția sa Regina Elisabeta a II-a cu Regele Mihai, comentează și poziția Occidentului care abandonează România și Europa de est sub influența lui Stalin la Yalta în 1944. 

 

 

Împreună cu filmele anterioare “Războiul Regelui (2016) și “Maria: Inima României” (2018), noul documentar “Regele Mihai: Drumul către casă” aduce în fața publicului o perioadă din istoria României din 1860 până în 2017,” spune John Florescu, Producătorul executiv al celor trei programe.  Primele două documentare au fost lansate în Romania pe ProTV și au fost difuzate în 42 de țări pe HISTORY Channel.

Narat de aclamatul actor Marcel Iureș, documentarul prezintă interviuri cu membri ai familiei Regelui, consilieri și prieteni apropiați Regelui Mihai, avocatul său din Elveția, jurnaliști, istorici și fostul director al Casei Regale. Consilierul istoric principal al filmului este Dr. Matei Cazacu, autor și istoric la Centre National de la Recherche Scientifique în Paris.

John Florescu și scenaristul și producătorul britanic Trevor Poots au realizat acest program de 44 de minute împreună cu echipa românească condusă de producătorul senior Viorel Chesaru.

Printre revelațiile puțin cunoscute ale acestui documentar (bazate pe documente desecretizate) fac parte:

*Încercarea CIA de a-l implica pe Rege într-o operațiune secretă în anii 50 care urma să parașuteze agenți în munții Carpați pentru a destabiliza regimul comunist din România.  CIA i-a oferit Regelui Mihai echivalentul a jumătate de million de dolari și o casă în America pentru această colaborare, dar Regele a refuzat. Filmul prezintă relația între Rege și Frank Wisner, Director influent în CIA, care îl cunoscuse pe Rege în 1944 ca tânăr agent al serviciilor de informare americane la București.

*Securitatea l-a amenințat cu moartea pe Regele Mihai, înconjurându-i casa de lângă Geneva și infiltrându-i anturajul apropiat cu spioni care îl urmăreau. Mărturiile fostului avocat al Regelui și ale cercetătorilor CNSAS din București, precum și documente din arhivele Cantonului Geneva și ale Poliției Federale elevețiene, confirmă acest lucru, precum și faptul că Regele știa de aceste operații de urmărire.

*Căsătoria catolică a Regelui Mihai cu Regina Ana, făcută în secret la Biserica Saint Charles în Monaco în 1965, la 17 ani după căsătoria lor ortodoxă în Palatul Regal din Atena în 1948.  În 1948, mamele celor doi, Regina Elena și Prințesa Margarethe a Danemarcei s-au întâlnit la Vatican cu Papa Pius al XII-lea pentru a-i cere permisiunea pentru o ceremonie catolică.  Discuțiile au fost foarte aprinse și Regina Ana povestește cum mama ei, șocată de refuzul Papei, a lovit cu pumnul în masă, lăsându-l stupefiat pe papă.

Filmul prezintă și momentele dificile din viața Regelui, când a fost nevoit să își întrețină familia și să-și crească cele cinci fete cu resurse financiare modeste. Cei apropiați povestesc cum Regele devenise foarte retras și suferea psihic, în parte datorită neputinței de a se face ascultat de către liderii mondiali. Stabilit într-o zonă rurală din Anglia, Regele a ținut o fermă de păsări și a refăcut mobilă.

În mod remarcabil, viața regelui s-a schimbat după ce s-a implicat în Elveția într-o mișcare inter-religioasă cu sediul într-un castel în Caux care promova pacea și reconcilierea. Mișcarea de Re-Înarmare Morală (MRM) a fost fondată și condusă de pastorul american Frank Buchman, care prezentase principiile sale Reginei Maria cu patru decade în urmă la Castelul Peleș. O veche prietenă a familiei, Danielle Maillefer, spunea despre Rege: “ Pentru prima dată în exil, a simțit că este cineva și că are încă un rol important de jucat în lume.” Regele Mihai a mai lucrat ca pilot de încercare la Geneva și ca broker pentru o firmă de pe Wall Street, unde era cunoscut ca “Mister Michael King”.

Una din secvențele cele mai puternice include reflecțiile Regelui despre țara de care a fost despărțit în cea mai mare parte a vieții și unde a reușit să se întoarcă sporadic după 1997. Regele Mihai vorbește despre absența unei spiritualități în viața românilor, despre suspiciunea paralizantă înrădăcinată din timpul comunismului și despre lipsa inițiativei în viața rurală.

Interviul audio cu Prințul Philip a fost înregistrat la Palatul Buckingham de John Florescu pe 20 octombrie 2016, și este considerat ultimul interviu dat de prinț înainte de retragerea sa din viața publică.

Documentarul se bazează pe interviul realizat de John Florescu cu Regele Mihai în 2003 la Palatul Elisabeta. Interviul de peste cinci ore a rămas timp de peste 10 ani într-un depozit în Hollywood. Doar 30 de minute au fost folosite pentru “Războiul Regelui”, lansat în 2016 pe ProTV și după aceea pe HISTORY Channel.

Producătorii executivi ai filmului pentru HISTORY Channel sunt Bartek Major și Agnieszka Kubiak.

Printre intervievați se numără profesorul Dennis Deletant, cel mai important autor și istoric occidental specializat în istoria României, profesor emerit al University College London și Dr. Tessa Dunlop, istoric și comentator TV din Marea Britanie, care lucrează în prezent la o biografie a Reginei Maria. Diana Mandache, cel mai prolific biograf al Familiei Regale a României, și-a adus contribuția din punct de vedere editorial și al cercetării.

Din echipa de producție a filmului, fac parte Mircea Lăcătuș  – editor si producător arhive, Dan Drăghicescu – producător asociat și Laura Beldiman – cercetător si asistent editorial.

Sponsorii filmului sunt Banca Transilvania și S.N. Nuclearelectrica S.A.  Filmul este realizat cu suportul TVR.

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508