spot_img

Ziua Independenței SUA – 4 iulie

Data de 4 iulie 1776 este cunoscută la nivel mondial, ca ziua Declarării Independenței Americii, față de Imperiul Britanic, eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ca entitate suverană, în urma Revoluției Americane, care a  început în aprilie 1775, potrivit constitutionfacts.com.

Pe 2 iulie 1776, Congresul Continental – format din delegați ai celor 13 colonii – a decis să declare independenţa, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii.

Declaraţie de Independenţă a fost semnată pe 2 august 1776 şi trimisă britanicilor în luna noiembrie a aceluiaşi an.

La 4 iulie 1776, Congresul Continental a aprobat forma finală a Declaraţiei de Independenţă, la conceperea căreia s-a lucrat mai multe zile, iar 4 iulie a devenit data oficială inclusă în Declaraţia de Independență. Copia semnată în august 1776, redactată de mână, poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.

Thomas Jefferson – considerat unul dintre „părinţii fondatori” ai SUA, devenit al treilea preşedinte al statului (1801-1809) – a scris primul act al Declaraţiei de Independenţă în luna iunie 1776.

În primii 20 de ani după semnarea Declaraţiei de Independenţă, americanii nu au sărbătorit această dată, iar până în anii 1790, documentul a fost considerat un un act controversat. Pe de o parte, democraţii republicani admiteau Declaraţia de Independenţă şi pe Jefferson, pe de altă parte, federaliştii considerau actul prea franţuzesc şi prea anti-britanic.

John Adams – al doilea preşedinte al SUA (1797-1801) – spunea în 1817, că America nu este foarte interesată de trecutul ei.

După ce s-a încheiat războiul dintre americani şi britanici, izbucnit în 1812, partidul federalist s-a destrămat şi toate formaţiunile politice din anii 1820-1830 se considerau moştenitori ai lui Jefferson şi ai republicanilor democrați.

 

 

Consolidarea Independentei Statelor Unite ale Americii 

 

Moartea celor doi militanți ai Independenței SUA – Thomas Jefferson şi a lui John Adams, pe 4 iulie 1826 – a facilitat promovarea ideii că 4 iulie trebuie sărbătorită ca dată importantă în istoria SUA.

Declarația de independenţă a Statelor Unite ale Americii a rămas un moment de reper pentru istoria democrației. Pe lângă importanţa semnificativă asupra destinului naţiunii americane, documentul a generat o influenţă extraordinară în afara Statelor Unite, cel mai mult în Franţa în timpul revoluţiei franceze.

Alături de Constituţie şi Legea Drepturilor, Declaraţia de Independenţă este considerată drept unul dintre documentele esenţiale fundamentale ale procesului de guvernământ în Statele Unite ale Americii, precum şi unul dintre izvoarele primare ale procesului democratic american.

Până în anii 1870, data de 4 iulie a fost o importantă sărbătoare calendaristică, pentru ca ulterior, după ce Congresul a adoptat un proiect de lege la 28 iunie 1870, să devină sărbătoare federală – Ziua Independenţei, conform loc.gov.

În 1870, după apropape un secol de la Revoluţia Americană, Congresul american a declarat ziua de 4 iulie sărbătoare națională,  marcată prin etalarea steagului american, discursuri politice, ceremonii, parade, petreceri, reuniuni de familie, picnicuri, meciuri de baseball, focuri de artificii şi alte evenimente.

În prezent, 4 iulie este ziua în care americanii îşi celebrează valorile naţionale.

Din 1941, în timpul mandatului de preşedinte al lui Franklin Delano Roosevelt, data de 4 iulie a fost marcată drept Ziua Naţională a SUA.

Cu această ocazie, pe mesele americanilor se găsește mâncarea lor tradițională: „hot-dogs”, hamburgeri, porumb copt, limonadă, bere, pepene roşu şi plăcintă cu mere şi înghețată.

 

Relația România-Statele Unite ale Americii 

 

    România are o relația excepțională de parteneriat cu Statele Unite ale Americii, ca dovadă de respect și prețuire pentru ambele țări.

Documentul care certifică această relație este „Rezoluția nr. H. Res. 1178/ 11 decembrie 2018” și face parte din seria demersurilor realizate de Ambasada României la Washington,

În 1918, Statele Unite au sprijinit aspirațiile României de libertate și unitate, pe baza celor 14 puncte ale președintelui Woodrow Wilson”, se arată în rezoluția Camerei Reprezentanților, precizându-se că acest fapt a favorizat „o puternică legătură de prietenie între cele două națiuni, cimentată de o strânsă legătură a parteneriatului strategic. Documentul confirmă relația excepțională de parteneriat pe care România o are cu Statele Unite ale Americii. Este o dovadă de respect și prețuire pentru țara noastră și un semnal pentru dezvoltarea, pe mai departe, a parteneriatului strategic, aflat la cel mai bun moment din istoria relațiilor celor două țări”. (Woodrow Wilson” – Președinte al Camerei Reprezentanților)

Rezoluția „onorează hotărârea și sacrificiul tuturor românilor care au luptat cu vitejie pentru împlinirea aspirațiilor lor democratice de libertate și unitate”, făcând posibilă Marea Unire de la 1918 și reafirmă dorința Camerei Reprezentanților „de a continua consolidarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România și de a inspira generațiile viitoare în a prețui, păstra și dezvolta prietenia istorică dintre cele două națiuni”.

La 100 de ani de la Marea Uniune din 1918, România se află împreună cu Statele Unite, ca partener strategic și aliat NATO, care a contribuit cu credință la construirea și apărarea unei Europe întregi, libere și în pace și și-a demonstrat angajamentul de a împărtăși povara securității noastre transatlantice colective”, se precizează în document.

Documentul confirmă relația excepțională de parteneriat pe care România o are cu Statele Unite ale Americii. Este o dovadă de respect și prețuire pentru țara noastră și un semnal pentru dezvoltarea, pe mai departe, a parteneriatului strategic, aflat la cel mai bun moment din istoria relațiilor celor două țări”. –  George Cristian Maior, Ambasadorul României în Statele Unite 

 

Ce înseamnă democrația americanilor?

– Americanii învață din școală ce este democrația. 

– Dreptul de a vota este puterea pe care o ai în țara ta. 

– Forța ideilor ameticane a generat libertate în întreaga lume. 

– 70% dintre americani erau mândri că sunt americani, în 2020.

Holly s-a născut și a crescut în Yorktown, Virginia, orașul în care s-a dus bătălia finală pentru independența Americii, iar 4 iulie este în fiecare an, un motiv pentru întreaga familie să se reunească și să sărbătorească. Sărbătoresc democrația, spune Holly, pe care a învățat-o și acasă și la școală.

 

„Suntem o țară tânără, dar de la școală, de când eram copii, ne-au învățat valorile libertății, ale libertății cuvântului. Să poți avea o voce, principiile și valorile democrației. Oamenii își exprimă opiniile, vor să aibă un impact și să spună cine le conduce țara și cine ia deciziile și ce decizii sunt luate. Dacă le place cineva, dar nu le place ce decizii au luat în congres pun mâna pe telefon și sună la birou.”  – Holly Burduja, cetățean american.

 

Democrația în România 

  – Sondaj din 2019: 84,4% din români erau mândri că sunt români. 

– Sondaj din 2019: 27,9% dintre români considerau regimul comunist mai bun. 

Ce îi definește pe români? 

Se vorbește frecvent despre mândria de a fi român, dar nimeni nu înțelege mare lucru.Despre valorile românilor, în condițiile în care umbrele comunismului se întind și după 30 de ani, este greu de cuantificat însăși ideea de democrație.

Sunt foarte mulți, în continuare, care spun că la noi era mai bine pe vremea de dinainte de 1989, dar ideologiic ține de fiecare în parte, să reușim să luăm ceea ce este bun din noțiunea democrație. Mulți își imaginează că a fi democrat și a trăi într-o țară democratică înseamnă să facă absolut ce vor, fără reguli sociale, dar e impasibil.

 

  Pe 1 iulie, 2021, Președintele României – Klaus Iohannis a declarat la Ambasada SUA la București, cu ocazia celei de-a 245-a aniversări a Zilei Independenței, subliniind importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări, iar turneul european G7, al președintelui american Joe Biden este o „dovadă clară” a reimplicării SUA în problemele internaționale esențiale.

 

Sărbătorim în acest an Ziua Independenței într-un cadru plin de speranță și de suflu proaspăt în relația transatlantică, inspirat de Președintele Joe Biden și de Administrația pe care o conduce. La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un parteneriat strategic solid și profund, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului.

Totodată, anul acesta marcăm trei momente speciale în relația noastră: 

– Se împlinesc 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite. 

– S-au împlinit 10 ani de la semnarea și intrarea în vigoare a Acordului între România și Statele Unite privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. 

– Sunt 5 ani de la atingerea Capacității Operaționale Depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice de la Deveselu.” – Klaus Iohannis, Președintele României 

 

La mulți ani SUA! 

La mulți ani prieteniei România-SUA! 

 

4 iulie, 2021

Maria FILIPOIU 

BUCUREȘTI-ROMÂNIA    

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508