Pământul este planeta vieții , dar în cursa globalizării tehnologice devine cimitirul ei, cât imperiul morții. În pământul otrăvit nu rezistă nici microbii. – Maria Filipoiu
Anual, în ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care: înăbușirea cu arme de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, „Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, dezastru nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River (din apropierea orașului Aiken, nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată „semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător și protejarea lui a început să se vorbească din ce în ce mai des în ultimele decenii, poluarea lui amenințând cu dispariția multor specii și chiar a omului.
Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il manifestau față de mediu. Sărbătoarea a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, marea lor majoritate fiind tineri.
După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.
Planeta Pământ este casa noastră în continuă schimbare, prin schimbările climatice continue și mai agresiv, prin mâna omului, care produce zilnic dezastre ecologice de mici sau mari dimensiuni.
„Ziua Pamântului”, ziua în care a apărut mișcarea pentru protejarea și conservarea mediului înconjurator, din punct de vedere istoric, a fost aleasă această zi de către senatorul american Gaylord Nelson, tocmai pentru a atrage atenția la cât de important este să protejăm mediul înconjurător și care este impactul asupra vieții noastre în caz contrar. Oficial însă, în anul 2009, această dată a fost declarată de ONU(Organizația Națiunilor Unite) drept sărbătoarea oficială a planetei Pământ. Dacă la nivel internațional Ziua Pământului a fost sărbătorită destul de timpuriu, în România, aceasta a fost sărbătorită începând cu anul 1990.
Efectele globalizării s-au resimțit tot mai pronunțat în ultimul secol, prin influențele economice, politice și culturale. Înfluența globalizării este resimțită și în schimbarea în tehnologie și inovație, în special în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, ca tendință excesivă de modernizare în toate domeniile.
În maratonul omenirii după noi tehnologii, care să comprime timpul și spațiul cu mijloace de locomoție cât mai rapide, cu ale căror noxe degajate este poluată atmosfera peste parametri admiși, aducând grave prejudicii de sănătate omului, florei și faunei, ducând la distrugerea biodiversității din ecosisteme.
Marii coloși industrial din transporturi (naval, aerian și terestru) telecomunicații (Telefonia, Internetul, Televiziunea, Radiodifuziunea) și cibernetica, au ca obiectiv dezvoltarea tehnologică la standarde cât mai performante, care să le sporească mereu capitalul, fără preocupări pentru descompunerea controlată a produselor uzate sau depășite tehnologic. Odată ajungând în natură, unele se degradează lent, altele nu se descompun, afectând mediul înconjurător: aer, sol și apă – elemente care asigură suportul vieții.
Un alt factor agresiv al Pământului este deșertificarea, prin influența negativă asupra biodiversității, având consecință dispariția unor specii prin distrugerea habitatului lor natural.
Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane inadecvate în exploatarea pământului.
La nivel global are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o amploare crescândă și se declanșează obișnuit, ca urmare a distrugerii covorului vegetal prin exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei. Vegetația are un rol important în determinarea compoziției solului, iar suprafețele uscate și neprotejate de vegetație sunt spălate de ploi sau de inundații, lăsând straturile infertile de la baza solului să se usuce la soare, astfel devenind aride și neproductive.
Astfel, Mesopotamia – o zonă inițial înfloritoare – a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri.
Amintind de perioada critică prin care trece omenirea în 2021 – pandemia COVID, care a consumat cele mai multe resurse economice pentru stoparea și combaterii ei – fondurile necesare protecției mediului au fost diminuate drastic, resimțindu-se efectele poluării în costurile pentru sănătatea populației.
Ziua Pământului are rolul de a ne reaminti să ocrotim planetă prin măsuri de colectare a gunoiului, sădirea de arbori, aplicarea unui sistem corect de reciclare, ori prin acțiuni care să asigure factorii vitali omului și viețuitoarelor – Planeta Pământ, vie și sănătoasă.
Grupuri care luptaseră individual împotriva deversărilor de petrol, făbricilor și centrelor electrice poluante, pesticidelor, autostrăzilor, pierderii sălbăticiei și dispariția faunei sălbatice s-au unit de Ziua Pământului în jurul acestor valori comune. Ziua Pământului din 1970 a realizat o aliniere politică rară, obținând sprijinul republicanilor și democraților, bogaților și săracilor, locuitorilor urbani și fermierilor, liderilor de afaceri și muncitori.
Ziua Pământului este recunoscută la scară planetară ca fiind cea mai mare respectare seculară din lume, marcată de peste un miliard de oameni în fiecare an, ca zi de acțiune pentru a schimba comportamentul uman și a crea schimbări de politici globale, naționale și locale.
Pentru realizarea acestui deziderat, un rol major îl are puterea exemplului personal:
– Model pentru cei din jur, păstrând curat mediul înconjurător.
– Plantarea de flori sau arbori în locurile deșertificate și în zonele populate.
– Reducerea poluării prin deviza celor „3 R” (recuperare, recondiționare, refolosire) și prin colectarea gunoaielor din mediu, care contaminează pânza freatică și otrăvesc solul.
– Susținerea campaniilor de împădurire și ecologizare a zonelor defrișate.
– Implicarea în acțiunile ONG-urilor care se ocupă cu ecologizarea și conservarea mediului.
– Semnalarea neregulilor sau inadvertențelor privind respectarea normelor de depozitare a gunoaielor.
– Consideră Ziua Pământului în fiecare zi și luptă în mod concret pentru sănătatea și curățenia lui, ca un omagiu adus vieții și naturii.
„Omul trebuie sa simtă Pamântul pentru a se cunoaște pe el însuși și a-și recunoaște valorile… Dumnezeu a făcut viața simplă.
Omul este cel care a complicat-o.”
Charles A. Lindbergh
Pământul nu ne aparține, ci noi aparținem Pământului în viață și în moarte.
De aceea trebuie să ne asumăm responsabilitatea ocrotirii lui, să-l încredințăm curat și sănătos generațiilor următoare. – Maria Filipoiu
RUGĂ PENTRU PLANETA PĂMÂNT
(sonet omagial Pământului)
S-a-mbolnăvit Pământul și mă doare
Strigătul încărcat de suferință,
Când văd nepăsare ori neputință
La cei care privesc viața când moare.
Pe Dumnezeu îl rog să dea sentință
Pentru toți ce îi zdrobesc mădulare,
Grăbindu-i sfârșitul în defrișare,
Ca să-și asume moartea-n consecință.
Să nu pierim de-a lor necugetare,
Luminează-le dram de conștiință
Și dă-le rațiune salvatoare!
În rugă îți aduc recunoștință,
Spre a salva Pământul de poluare,
Când lăcrimează sufletu-n peniță.
22 aprilie – Ziua Planetei Pământ
Maria Filipoiu
