Cartea cu tați, proiect coordonat de regizorul, actorul și jurnalistul Robert Bălan și apărut la Editura Trei, adună textele despre experiența paternității a doisprezece scriitori, pictori, traducători, eseiști, poeți și critici literari foarte cunoscuți în peisajul cultural românesc. Andrei Dósa, Robert Șerban, Radu Pavel Gheo, Igor Mocanu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Duțescu, Florin Hălălău, Doris Mironescu, Dan Coman, Florin Dumitrescu, Vasile Ernu și Andrei Gamarț semnează confesiunile despre paternitate în acest volum, care se încheie cu piesa de teatru Cocoțat pe schele, de Robert Bălan. De fapt, proiectul Cartea cu tați a fost inspirat de această piesă de teatru realizată de Robert Bălan în 2019, un spectacol despre rolul tatălui în societatea contemporană.
“Cu spectacolul (și textele din acest volum) am vrut să prind și părțile frumoase, dar și chestiunile banale sau chiar neplăcute din viața de familie. E nevoie și de scutece schimbate, și de timp petrecut degeaba pe bancă în parc (când, de fapt, îți dorești să fii oriunde în altă parte), și de bani… Până la urmă, există și momente fericite, și plictiseli, și nesiguranțe, și bucurii, și certuri sau chiar divorțuri…“, spune Robert Bălan.
Iată cum se prezintă cititorilor cei doisprezece tați celebri:
Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Brașov. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultății de Litere din Brașov. A publicat patru volume de poezie și un roman, Ierbar. A tradus mai multe cărți din engleză și maghiară. În prezent, este redactor al revistei Poesis International.
Robert Șerban este cunoscut în primul rând ca poet, dar a publicat multe titluri și din alte genuri literare: interviuri, memorialistică, proză. Este președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, orașul în care locuiește, și realizatorul emisiunii TV Piper pe limbă. În 2018, a lansat o carte semnată împreună cu fiul său născut în 2011: Tata, eu glumesc serios — Tudor Șerban în dialog cu Robert Șerban (Polirom).
Radu Pavel Gheo
Născut în 1969 în Oravița, crescut într-un sat de la granița cu fosta Iugoslavie, emigrat cu succes în spațiul urban (Timișoara-Iași-Timișoara), emigrant eșuat în Statele Unite (Bellevue, Washington). Scriitor, eseist, traducător, căsătorit cu Alina Radu, în prezent tată de gemeni. Câteva volume de eseuri (Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a, Românii e deștepți. Clișee mioritice, DEX-ul și sexul), trei volume de povestiri (Valea Cerului Senin, Numele mierlei și Un drum cu Ceapa), două volume de studii critice (Despre science fiction și Străin în țara străină), trei romane (Fairia — o lume îndepărtată, Noapte bună, copii!, Disco Titanic), 28 de cărți traduse din limba engleză. Numără câteva premii și reeditări ale volumelor apărute la Polirom, câteva traduceri în limbi și țări europene, un doctorat în Filologie și, în ultimii 30 de ani, vreo zece adrese fixe temporare în Timișoara, Iași, Bellevue, Giroc. În prezent, este redactor și traducător la Polirom, colaborator cu rubrici fixe la Suplimentul de cultură din Iași și la revista Orizont din Timișoara, profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara. Revenit în spațiul rural, lângă Timișoara, azi mai mult tată, mai puțin scriitor.
Igor Mocanu a curatoriat mai multe expoziții de artă contemporană și modernă, între care: Cultura Artist — Run: Critica. Rezistența. Evadare (Rezidența BRD Scena 9, 2018), WE TRANSFER: Art and Politics in Appropriate Hands (Casa Artelor Timișoara 2019), Perspectives, cea din urmă alături de Wim Waelput (Bozar, Bruxelles, parte din programul prezentat de România la Festivalul Europalia). A publicat articole de opinie și critică în diverse reviste și ziare precum CriticAtac, Art Dance News, Art Ploshadka, Arta, Idea arta + societate.
Bogdan-Alexandru Stănescu: ”Sunt un tată în vârstă de 40 de ani. Am doi copii, un băiat și-o fată. Am scris șase cărți, iar de 15 ani am mai multă grijă de cărțile altora decât de ale mele, ceea ce înseamnă că în timpul zilei sunt editor de carte. Îmi trăiesc ambii părinți, ba chiar și un bunic, care a împlinit 93 de ani. Sunt căsătorit cu mama copiilor mei, care duce tot greul familiei în spate, lăsându-mă să mă răsfăț cu tot ce e mai puțin practic în viața noastră: lecțiile de româna, de engleză sau de franceză. Avem și două pisici grase, poate singurele ființe mai răsfățate decât mine în casa pe care o împărțim”.
Mihai Duțescu (n. 1979, Alexandria) a debutat în 2010 cu volumul de poezie și toată bucuria acelor ani triști (Cartea Românească), volum recompensat cu mai multe premii și nominalizări, printre care Premiul Mihai Eminescu — Opera Prima. În 2014 revine cu o nouă colecție de poezii, franceza un avantaj (Pandora M), alături de romanul Uranus Park (Polirom), distins cu premiul Tânărul Prozator al Anului 2014, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a V-a. Este prezent cu proză, poezie, articole, interviuri etc. în mai multe publicații și antologii, iar textele sale au fost traduse în engleză, franceză, suedeză, germană și cehă.
Florin Hălălău: ”M-am născut la 13 aprilie 1967 în București. Am publicat două cărți de poezie, Asigurări de viață (Ed. Brumar, 2011 — Colecția Poeți români contemporani) și Obiectele din oglindă sînt mai aproape decît par (Casa de Pariuri Literare, 2016 — Seria poezie, Colecția Prezent) precum și o conversație cu un cristian, Pe cont propriu. un dialog cu Florin Hălălău (Casa de Pariuri Literare, 2017 — Colecția Interviu). Însă înainte de a fi autor publicat, am primit rolul de tată. Mă străduiesc zi de zi să îl joc cât mai bine cu putință”.
Doris Mironescu este critic literar. Conferențiar la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și cercetător științific la Institutul de Filologie Română A. Philippide. A publicat Viața lui M. Blecher. Împotriva Biografiei (2011, ed. a 2-a 2018), Un Secol al memoriei. Literatura și conștiința comunitară în epoca romantică (2016) și a îngrijit ediția critică M. Blecher, Opere (2017).
Poet și prozator, Dan Coman a publicat în 2009 Dicționarul Mara (ghidul tatălui 0-2 ani), carte care a primit Premiul Radio România Cultural pentru poezie. Este autor a patru volume de poezie, între care Insectarul Coman (2017) și ghinga, și a mai multor volume de proză (Parohia, Căsnicie ș.a.). Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franța, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada. Cel mai recent volum al sau este Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodata (Polirom, 2019).
Florin Dumitrescu (n. 1966, București): Soțul Alinei Dumitrescu, tatăl lui Pavel (20 de ani) și al Crinei (13 ani). În afară de aceste creații cu adevărat importante, Florin mai are unele realizări. În anii ’90, capătă faimă ca textier al Sarmalelor Reci, drept pentru care este recrutat pe postul de copywriter. În decursul timpului, va trece prin diverse agenții de publicitate și, totodată, va accepta să scrie versuri și pentru alți muzicieni. Publică volume de versuri: Ana are mere (Cartea Românească, 1997), ÎNcântece (Vinea, 2010), Dodii (Nemira, 2016); și grupaje în antologiile grupului Poetic Marfa (1996, 2011, 2019). Ca antropolog, publică Bâlciul Universității (Humanitas, 2013), Tradiții la superofertă (Cartier, 2015), Publi-Cetatea. Branduri de poveste (Integral, 2019). În 2019, publică și un manual de copywriting, Retorica sloganului (Integral).
Vasile Ernu este născut în URSS, în 1971. Este absolvent al Facultății de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iași, 1996) și al masterului de Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff și redactor asociat al revistei Idea artă + societate. A activat în cadrul Fundației Idea și Tranzit și al editurilor Idea și Polirom. În ultimii ani a ținut rubrici de opinie în România Liberă, HotNews, Timpul, Adevărul și Libertatea, precum și rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură și Observator Cultural. Volume: Născut în URSS (Polirom, 2006), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom, 2010), Intelighenția rusă azi (Cartier, 2012), Sînt un om de stînga (Cartier, 2013), Sectanții. Mica trilogie a marginalilor (Polirom, 2015), Intelighenția basarabeană azi (Cartier, 2016), Bandiții. Mica trilogie a marginalilor (Polirom, 2016). Este tradus în peste zece limbi. www.ernu.ro
Andrei Gamarț s-a născut în anul 1980 la Chișinău. A absolvit, în 2004, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Chişinău. S-a impus ca artist vizual și poet. Cărți de poezie publicate: Roşul comun (Arc, Chişinău, 2001); Măsura aproapelui (Museum, Chişinău, 2004); Eu spun dragoste (Samizdat, Chișinău, 2007). Andrei Gamarț este unul dintre membrii fondatori ai grupului literar Humanzone din Chișinău, care milita pentru o poezie imediată, aducând poezia în stradă prin lecturi spontane în spațiile publice. A susținuț lecturi în România (Cenaclul Tomis, Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Festivalul Poezia e la Bistrița, Discuția Secretă, Festivalul de poezie Gelu Naum) și la Primăvara Poeților (Malmo, Suedia). Din 2008 locuiește și activează în București. www.andreigamart.com
