De Ziua Culturii Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române din București găzduiește evenimentul on-line ”Avatarurile manuscriselor eminesciene” despre Caietele eminesciene, facsimilate în 38 de volume grație academicianului Eugen Simion și a Maestrului Mircia Dumitrescu.
Trei generaţii de intelectuali, începând cu Nicolae Iorga, continuând cu George Călinescu, Perpessicius şi Constantin Noica, au visat să facsimileze manuscrisele lui Mihai Eminescu. “Dar prin Eminescu şi moştenirea miraculos rămasă de la el ni s-a făcut un dar de care n-au avut parte alte culturi, fie şi cele mari. La scara culturii noastre, funcţia lui Eminescu poate fi mai vie decât cea a lui Shakespeare în Anglia sau a lui Goethe în Germania, căci el nu e un simplu poet, nici un simplu suflet nenorocit, ci o conştiinţă de cultură completă, de la deschiderea spre matematici, pe care abia le cunoaşte, până la aceea către istorie, pentru care avea un organ deosebit. Dacă vrem matematicieni pentru anul 2020, oameni de cultură cu răspunderea specialităţii lor, dacă vrem să se abată şi la noi acea binecuvântată ruşine de-a nu şti tot, atunci n-ar trebui să întârziem editarea caietelor”, scria Constatin Noica, în 1977. Publicarea Caietelor lui Eminescu reprezintă, indiscutabil, proiectul cel mai important al culturii române la începutul acestui mileniu, un proiect dus până la capăt de academicianul Eugen Simion.
Istoria manuscriselor eminesciene începe la 25 ianuarie 1902, atunci când Titu Maiorescu a trimis o scrisoare Academiei Române prin care îşi anunţa decizia de a dona Bibliotecii Academiei manuscrisele primite de la marele poet. „De la Mihail Eminescu – a scris Maiorescu – posed, dăruite mie de dânsul în diverse ocaziuni, multe manuscripte, parte poezii publicate, parte încercări, fragmente şi variante de poezii nepublicate, parte studii, traduceri şi articole în proză. Toate aceste manuscripte, aşa cum se află: în cărţi cartonate, în caiete cusute şi în foi volante, vi le trimit alăturat şi le dăruiesc, la rândul meu, Academiei Române, pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunţite asupra vieţii şi activităţii marelui nostru poet”.
Înainte de Al Doilea Război Mondial, Biblioteca Academiei a încercat să fotocopieze câteva dintre Caietele Eminesciene. Fotocopierea nu a dat rezultate pentru că paginile scrise de Eminescu într-o grafie de o desăvârşită fineţe deveneau prin reproducere ilizibile printr-un efect de îngroşare a literelor. Au fost fotocopiate 4 sau 5 caiete cu aceleaşi rezultate ilizibile şi operaţiunea a fost stopată. Între anii 1957-1958, fotografierea manuscriselor a fost reluată, dar paginile copiate pe o hârtie total necorespunzătoare erau de nefolosit. Aceste încercări zac şi astăzi în depozitele secţiei de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti.
În anul 1998, filosoful Gabriel Liiceanu şi Editura Humanitas au încercat să tipărească manuscrisele eminesciene. Încercarea s-a soldat, şi de această dată, cu un eşec. Proiectul celor de la Humanitas nu a văzut lumina tiparului pentru că posibilităţile şi condiţiile de copiere propuse atunci s-au dovedit inadecvate. Pentru a evita un eşec în ceea ce priveşte redarea fidelă a manuscriselor eminesciene, cu toate particularităţile lor de imagine, text, format şi calitate a hârtiei, profesorul universitar şi graficianul Mircia Dumitrescu i-a propus academicianului Eugen Simion o soluţie unică de prelucrare şi tipărire a manuscriselor scanate. Mircia Dumitrescu a restaurat şi multiplicat manuscrisele eminesciene folosind tehnici clasice de gravură şi de tipar înalt. Între 2004 şi 2010, Caietele Eminesciene au primit finanţare şi au fost publicate integral! În 2006, am susţinut în „Ziua” o campanie publicistică dedicată continuării tipăririi Caietelor Eminescu şi salvării acestui patrimoniu cultural unic. Manuscrisele lui Mihai Eminescu n-au mai fost tipărite în 2006 de către Editura Academiei Române deşi pentru acestea au fost aprobate de la bugetul de stat 10 miliarde lei vechi, iar volumul al şaptelea se afla în lucru la tipografia Monitorul Oficial încă din ianuarie 2006! 10 miliarde de lei s-au dus pe apa sâmbetei şi nimeni nu a fost tras la răspundere. Campania în “Ziua” a dat roade şi, în 2007, a fost reluată tipărirea Caietelor Eminescu. Profesorul Eugen Simion s-a bătut exemplar ca visul lui Noica să fie împlinit. Nu a primit, în schimb, recunoştinţa autorităţilor române. Din contră, a fost chemat să dea cu subsemnatul la DNA!
Dan Mircea Cipariu
În perioada 15 – 31 ianuarie 2021, Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează o serie de evenimente on-line și off-line, dedicate culturii naționale și importanței sale în context european. Programul evenimentelor a fost conceput pentru a acoperi o paletă largă de domenii de activitate, fiind, în același timp, și o recunoaștere a celor care, prin talentul și erudiția lor, au contribuit sau contribuie semnificativ la promovarea culturii române, în țară și în străinătate. Pe lângă materialele înregistrate și difuzate on-line cu scriitori, traducători, istorici, artiști vizuali, regizori, actori, muzicieni și arhitecți sau întâlnirile memorabile cu „oameni de poveste”, pe care vi le-am pregătit la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8 și la Casele Memoriale ale MNLR, precum și ghidajele tematice pentru copii și adulți, din 15 ianuarie vor fi lansate mai multe expoziții temporare la sediile MNLR Crețulescu, MNLR HUB Griviței, la Biblioteca Academiei Române și în două centre comerciale: București Mall Vitan și Plaza România.
