„Templul universal” pentru toate religiile

ian. 18th, 2021 | By | Category: Postcard

Pe unul dintre malurile râului Volga din Rusia, se află un obiectiv monumental şi arhitectural eclectic, inedit şi surprinzător pentru întreaga cultură religioasă a lumii: „Templul universal”. Autorul lăcaşului de cult ce reuneşte marile confesiuni ale lumii sub acelaşi acoperiş – ortodoxism, catolicism, budism, islamism, hinduism, budism, politeismul egiptenilor – este pictorul şi sculptorul vizionar Ildar Khanov din Kazan, Tatarstan, republică a Federaţiei Ruse.

La dimensiuni mai mici, stilul arhitectural îndrăzneţ, cu multe turle şi turnuri, în vârful cărora se află cruci tradiționale, steaua lui David, semiluni și domuri chinezești, ce se ridică împreună spre cer ca spre o rugăciune comună, aduce un pic, din punctul de vedere al cutezanţei şi amestecului de stiluri, cu maiestuoasa  Sagrada Familia, numai că templul din Kazan este influenţat de maniera clădirilor ruseşti şi a lăcaşurilor diferite pe care le adună la un loc. Templul ecumenic remarcabil ce încearcă să reunească marile religii ale timpului nostru a fost finalizat în 1994 şi se alătură bogatului patrimoniu arhitectural din Kazan. Fondat în jurul anului 100 d.Hr., oraşul Kazan, cu o populație de 1.143.535 de locuitori, este una dintre cele mai vechi metropole din Europa de Est, după Praga și Kiev. Capitala Tatarstanului, o provincie rusă cu o istorie bogată și antică, este al treilea oraș turistic din Rusia, după Moscova și Sankt Petersburg. Principala sa atracție este Citadela (Kremlinul; rusă: kreml, tătară: kirman), construită în perioada musulmană a Hoardei de Aur și a Hanatului din Kazan. Cucerită de Ivan cel Groaznic în 1552 și ridicată într-un centru creștin lângă Volga, Kremlinul din Kazan este singura cetate tătară care s-a păstrat în Rusia și este astăzi un important loc de pelerinaj. Alături de citadela fortificată, o altă emblemă a oraşului o reprezintă acest „Templu universal” care atrage atenția locuitorilor și a turiștilor. La prima vedere pare o biserică ortodoxă oarecum originală, sau chiar fantezistă, cu inspirații orientale și turnuri multiple. Departe de a fi o simplă biserică, acest templu ecumenic se prezintă ca un loc de împărtășire și de întâlnire pentru toate religiile. Un complex arhitectural gigantic, „Templul universal” nu poate fi definit doar ca un conglomerat de moschei, sinagogi, biserici și alte temple budiste. Dimpotrivă, aici nu există altar și nici minaret şi nicio rugăciune, liturghie, nicio ceremonie nu sunt celebrate în el. Motivul este explicat de inițiatorul proiectului, Ildar Khanov, care a mărturisit că ideea lui nu a fost să „fuzioneze toate religiile într-una, pentru că toate au propria lor istorie și propria lor identitate culturală”. Primul său scop a fost „să le aducă împreună, să le ofere un loc de întâlnire și comunicare. Nu este un lăcaș de cult, ci de cultură”, a precizat acesta pentru cotidianul francez Le Figaro, în 2012.

 

Ecumenismul, o mişcare religioasă aflată într-un permanent dialog interconfesional 

 

Gestul lui Ildar Khanov de a construi un templu ecumenic este unul neobişnuit. Fiind o mişcare religioasă care urmăreşte reuniunea tuturor bisericilor creştine într-una singură, ecumenismul (fr. oecuménique; latină oecumenicus; gr. oikumenike) este dintotdeauna o utopie iluzorie, plină de opinii pro şi contra, şi asta din cauza conservatorismului, fundamentalismului şi a identităţilor religioase şi istorice, construite în mii de ani. Prezentat în principal ca dialogul dintre diferitele Biserici, scopul său este dorința de a reface unitatea dintre creștini prin respect reciproc, toleranță, cooperare și dialog. Însă, controversele dintre cele două curente pro şi contra determină apariţia multor teorii opuse, antiecumeniştii cred că până şi problematizarea altor denominaţiuni creştine este un păcat, iar proecumeniştii afirmă că orice fel de creştini, indiferent de ritual, sunt aproape unul şi acelaşi lucru. Astfel de reacţii doctrinare au fost înregistrate la nivelul celor mai înalte foruri ale autorităţilor bisericeşti, şi anume în declaraţiile marilor lideri ai Bisericii Romano-Catolice. Primele semnale de apropiere a celor două Biserici surori au venit din partea Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea, în vizita sa în România, din 1999, acesta fiind un eveniment istoric nemaiîntâlnit: era pentru prima dată, după aproape un mileniu,când un Papă a vizitat şi a fost primit pe pământ ortodox. Atunci s-au făcut auzite oficial opiniile că noi toţi suntem creştini, întru Hristos, şi că Biserica, la originile ei, a fost una singură.

Asemenea semnale, în actualul context, în care creştinii sunt ucişi în multe zone ale lumii numai pentru faptul că sunt creştini, sunt binevenite. Şi Papa Francisc I a  reformulat ideea de ecumenism, în cadrul întâlnirii cu Patriarhul Daniel la Bucureşti, în mai 2019, când a vizitat noua catedrală ortodoxă, Catedrala Mântuirii Neamului. Sunt apeluri la unitate şi exprimă necesitatea unei mărturii creștine comune, într-o Europă pe care o vedem neputincioși cum pare să se dezintegreze, s-a spus la întâlnirea de la Bucureşti, notează Agerpres. „Singurul lucru pe care îl doreşte Biserica catolică şi ceea ce încerc şi eu ca episcop al Romei este unitatea cu bisericile ortodoxe”, a afirmat suveranul pontif într-un mesaj citit în prezenţa patriarhului ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, cel mai prestigios demnitar ortodox, la 21 octombrie 2020. Bartolomeu I, pentru Vatican News: „Suntem complet de acord cu îndemnul-provocare al papei Francisc I de a abandona indiferenţa sau chiar cinismul care guvernează viaţa noastră ecologică, politică, economică şi socială în general şi să gândim la lumea noastră ca la o familie unită”.

Ca urmare, proiectul „Templul universal”, deşi un obiectiv cultural şi nu unul religios, de ritual, are şi o amprentă a acestor frământări spirituale.

 

Revelaţia lui Ildan Khanov

 

În 1943, pe când avea doar câţiva anişori, Hristos i s-a arătat lui Ildar în timpul unei experiențe dramatice ce l-a adus aproape de moarte. După însănătoşire, el a dobândit darul de a avea clarviziuni și de a putea face vindecări, care, mai târziu, odată cu învățarea acupuncturii și a medicinei chinezești, i-a permis să ajute numeroşi oameni bolnavi. Ildan Khanov (1940-2013) primea aproximativ 300 de pacienți pe zi, timp de câțiva ani, într-o clădire în care acum se află Templul, construit ulterior studiilor absolvite la Colegiul de Artă Kazan (1960) şi la Institutul de Stat din Moscova Surikov (1968). În același an, 1968, a fost admis în Uniunea Artiștilor Vizuali din URSS. Până în 1994, anul în care a ridicat „Templul universal”,  Khanov a fost un artist productiv, creând sute de picturi și o varietate de sculpturi monumentale. În acei ani a vizitat și India și Tibet, deprinzând cunoştinţe de budism şi medicină orientală. Cu celebrul artist rus Swetoslav Roerich (1904-1933), cu care a petrecut o mare parte a vieții în India, a discutat despre ideea construirii unui templu ecumenic, un plan irealizabil în URSS-ul de atunci. Odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1990, proiectul său a putut fi  demarat, fiind ajutat de 15 masoni care l-au finanţat şi de unii dintre oamenii pe care i-a vindecat.

Acest complex cultural reprezintă doar o mică parte a proiectului uriaș al artistului, care ar fi vrut în cele din urmă să „creeze un centru ecumenic de istorie și spiritualitate, o școală de artă pentru copii, un orfelinat, un centru de detoxifiere, un muzeu de artă, conservator ”, un loc unde trupurile și spiritele ar putea fi vindecate. Și mai ambițios, Ildar Khanov intenționa să construiască un nou oraș puțin mai jos, pe malurile fluviului Volga, prevăzut cu structuri medicale și culturale, adăposturi pentru copii şi bătrâni şi construirea celui mai mare memorial dedicat Shoah-ului (Holocaustului) din lume. Dar aceste planuri nu s-au mai realizat, pentru că Ildar Khanov a murit în 2013, la vârsta de 74 de ani. Deși „Templul universal” se află deja pe malul râului Volga, acesta reunește doar patru religii din cele șaisprezece pe care artistul a vrut să le adune la un loc.

Maria Dobrescu

 

Număr de vizualizări :600


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro