spot_img

Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, prezentat de Filarmonica „George Enescu”, în ajunul Nașterii Domnului

Joi, 24 decembrie 2020, în ajunul Nașterii Domnului sărbătorite în acest an în condiții de pandemie, Filarmonica „George Enescu” prezintă, de la ora 19.00, Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, o înregistrare a unui concert din luna decembrie din 2019, care va fi transmisă pe canalele online ale instituției. Prima audiție a acestei lucrări monumentale a avut loc tot la Ateneul Român, pe 21 decembrie 1947, cu maestrul Constantin Silvestri la pupitru. Prin cele două oratorii ale sale, de Crăciun (Naşterea Domnului) și de Paște (Patimile și Învierea Domnului), Paul Constantinescu realizează pentru prima dată în muzica românească o versiune a genului de oratoriu, prin excelență apusean, pe care l-a adaptat tradiției bizantine.

Oratoriul bizantin de Crăciun se bazează, în principal, pe  Evangheliile după Luca şi Matei dar și pe alte surse de inspirație și religioase. Muzica impresionează profund prin atmosfera arhaică, spirituală, înălțătoare, datorată folosirii melodiilor și armoniilor specifice universului sonor bizantin. În interpretarea Orchestrei simfonice și a Corului Filarmonicii „George Enescu”, sub conducerea dirijorului Iosif Ion Prunner, strâns înrudit cu marele compozitor și dirijor Constantin Silvestri, această nouă versiune „Naşterea Domnului – Oratoriu bizantin de Crăciun” i-a avut invitați pe soprana Veronica Anuşca, mezzosoprana Antonela Bârnat, tenorul Călin Brătescu și basul Iustinian Zetea.

 

În programul de sală al primei audiţii a Oratoriului, din 21 decembrie 1947, compozitorul Paul Constantinescu scria: „Oratoriul pe care-l reprezint astăzi întregește ciclul pe care mi l-am propus asupra momentelor esențiale ale cultului nostru ortodox, pornind de la splendoarea imnografiei și muzicii bizantine transfigurate prin simțământul și tehnica modernă, căutând însă să păstrez nealterat fondul său”. „Cele trei părți ale sale: Buna Vestire (ca un prolog), Nașterea și Magii (până la omorârea pruncilor), împreună cu celălalt oratoriu Patimile Domnului (care, total transformat, va cuprinde și Învierea) formează un tot numai prin ideea de bază, însă se diferențiază prin aspectul muzical și sentimentele pe care le conțin: primul, vesel, senin și sărbătoresc, ca un imn de slavă, al doilea profund dramatic, încoronat cu apoteoza Învierii. (….) Înveșmântarea muzicală a textului Evangheliei este un recitativ melodic modal, care păstrând prozodia textului încearcă să zugrăvească expresia momentelor, conturând totodată unitatea de stil”, sublinia compozitorul.

 

Stagiune online

Joi, 24 decembrie 2020, ora 19.00, Ateneul Român

Concert vocal-simfonic

Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”
Dirijor Iosif Ion Prunner

Program

  • Paul Constantinescu – Naşterea Domnului – Oratoriu bizantin de Crăciun

Solişti
Veronica Anuşca
Antonela Bârnat
Călin Brătescu
Iustinian Zetea

 

Înregistrarea concertului din 20 decembrie 2019 va putea fi ascultată pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw).

Partener media al evenimentului este  Radio România Muzical.

Concertul este transmis, joi seară, și pe pagina de Facebook a Radio România Muzical (https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990 ).

 

***

 

Născut într-o cunoscută familie de muzicieni (Prunner-Silvestri), prezenţi timp de peste un veac pe scena Filarmonicii, Iosif Ion Prunner  începe studiul pianului cu tatăl său la 5 ani. În anul 1997, maestrul Cristian Mandeal, directorul din acea vreme al Filarmonicii George Enescu din București îi încredința pianistului și dirijorului  conducerea Corului Filarmonicii. De asemenea, a fost solicitat să dirijeze concerte susținute de Orchestra simfonică și Orchestra de cameră ale instituției. Din 2018, muzicianul este director general adjunct al Filarmonicii bucureștene.
În România a colaborat cu principalele orchestre din tara, Orchestra Naționala Radio și Orchestra de cameră Radio. A fost invitat să susțină spectacole la Opera Națională Română. A susținut concerte în importante centre muzicale din Europa și Asia și a luat parte la importante festivaluri din Romania, Cehoslovacia, Italia etc. A colaborat cu personalități și orchestre de prestigiu, dintre care menționăm: Cristian Mandeal, Sergiu Comissiona, Lawrence Craig, Valentin Gheorghiu, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Michel Plasson, Krzysztof Penderecki, Ion Marin, Adrian Eröd, Neil Stuart, Tatiana Serjan, Dolora Zajick, Carlo Colombara etc. și orchestre precum Orchestra Naționala a Franței, Filarmonica din München, Filarmonica „Arturo Toscanini“, Orchestra Festivalului din Varșovia, Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Nationala a Cataluniei, Filarmonica din Ostrava, Orchestra Capitole Toulouse.
În 1991, a înființat Fundația și Orchestra de cameră „Constantin Silvestri“, iar in 1996 a fost directorul Concursului internațional de dirijat cu același nume. În 2003 i s-a conferit pentru întreaga activitate Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

 

Născută în Piatra Neamț, soprana Veronica Anuşca a absolvit Facultatea de Interpretare Muzicală şi cursurile de master din cadrul UNMB, secţia canto, la clasa de canto a prof. univ. dr. Ionel Voineag, iar în prezent este doctorand al UNMB, având-o drept conducător  științific pe prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu.

Și-a început cariera artistică încă din perioada studiilor de master la Opera Națională București, în cadrul Studioului Experimental de Operă și Balet „Ludovic Spiess

A obținut premii importante la competițiile de specialitate și a fost distinsă cu diplome și medalii, printre care Premiul II la Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée” (Brăila), Premiul I la Concursul Internaţional de Canto „Maeştrii Artei Lirice – Petre Ştefănescu-Goangă” la Opera Națională București, Marele Premiu la Concursul Internaţional de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi” (Timişoara), Premiul pentru debut la secţiunea Operă în Gala Premiilor VIP pentru Artele Spectacolului, Diploma și Medalia de Excelență pentru performanța artistică acordate de Uniunea Muzicienilor Interpreţi din România. Pregătirea muzicală intensă i-a permis abordarea unui repertoriu extrem de vast.  În paralel cu activitatea artistică, Veronica Anușca și-a început cariera de profesor de canto în 2007, predând la licee de muzică din țară, iar în prezent activează la catedra de canto a Colegiului Național de Muzică „George Enescu” din București.

 

Născută în 1981, mezzosoprana Antonela Bârnat a urmat Liceul de Artă din Braşov, apoi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, absolvind Facultatea de Interpretare muzicală, specializarea Canto, la clasa prof. Georgeta Stoleriu. Din 2005 colaborează cu Opera Naţională din Bucureşti. În octombrie 2010 a efectuat un turneu în Elveţia, Germania şi Franţa cu opera Orestia II – Choeforele de Aurel Stroe. A participat la Festivalul Zilele Muzicale ale lui Martie din Ruse, Bulgaria (dirijor Horia Andreescu) şi a debutat în rolul Merope din opera Oedipe în cadrul Festivalului „George Enescu” – ediţia 2011 – iar în ediţia următoare a debutat în rolul Siegrune din opera Walkiria de Wagner. În 2012 a interpretat rolul Marcellina din opera Nunta lui Figaro de Mozart în cadrul Festivalului de Operă „Gut Immling”, Germania. Solista a înregistrat şi a susţinut recitaluri de muzică românească contemporană. Dintre distincţiile câştigate, menţionăm Premiul II la Concursul Internaţional de Canto „Maeştrii artei lirice – Magda Ianculescu” (2009, Bucureşti); Premiul III la „Malmö Singing Competition” (2007, Suedia); Premiul I şi Medalia de aur la „International Contest for lyrical soloists”(2003), Rodos, Grecia.

 

Călin Brătescu a absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Unul dintre primii lui mentori, în arta vocală, a fost Corneliu Fânățeanu, iar mai târziu și-a definitivat pregătirea artistică, cu Ion Buzea și Viorica Cortez. A petrecut o perioadă în ansamblul permanent al Operei Naționale din București, după ce timp de cinci ani a fost solist al Operei din Brașov. În prezent, este liber profesionist. În 2004, a câștigat Marele Premiu la Concursul Internațional „Città di Alcamo”, iar în 2006 a fost finalist la Concursul Internațional „Francisco Viñas” din Barcelona. Călin Brătescu colaborează frecvent cu orchestre renumite și cu dirijori consacrați. La Opera Națională Română din Cluj a debutat în rolul Manrico din Il Trovatore, după evoluţii pe scena Operei Naționale din București (Pinkerton în Madame Butterfly), la Opera din Debrecen (Pollione în Norma), precum și la Opera din Timișoara (Maurizio în Adriana Lecouvreur). Printre realizările majore din stagiunile anterioare, se numără și debutul său la Opéra National du Rhin, Strasbourg, în rolul Julien (Louise), sub bagheta dirijorului Patrick Fournillier, și la Opéra Royal de Wallonie din Liège, ca Don José. De asemenea, cu Greek National Opera din Atena pe scena teatrului Odeon Herodes Atticus, în rolul lui Pollione (Norma).

 

Născut în 1986, basul Iustinian Zetea este absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (2009), unde a urmat şi cursuri de master la clasa de canto a prof. univ. dr. Ionel Voineag. În 2007 a participat la Concursul Internaţional de Canto Verviers, Belgia. A câştigat Marele premiu la Concursul Naţional de Muzică Francofonă „Chant, Sons sur Scène” din cadrul Festivalului Internaţional  de  Francofonie (2005) şi a fost laureat al concursului „Mihail Jora” (Premiul „Garbis Zobian” – 2006 şi premiul II – 2008). A fost finalist al concursurilor internaţionale „Magda Ianculescu” şi „Arta Florescu” din Bucureşti (2009 şi 2010). De asemenea, i-a fost decernat Marele premiu, Trofeul „Ion Dacian” în cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă”, Bucureşti (2009). A colaborat cu filarmonicile din Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Târgovişte, cu Orchestra de Cameră Radio, Orchestra de Tineret  „Notes&ties”. Basul Iustinian Zetea este membru în diferite formaţii corale („Armonia”, „Euro Art”, „Cammerata Transilvanica”, „Accoustic”).

 

***

Siteul Filarmonicii „George Enescu“
Pagina YouTube a Filarmoncii „George Enescu“
Pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu“

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508