”Jurnalul călătoriei de studii în Grecia, la Muntele Athos și la Constantinopol (1931)”, de Pr. dr. Paul Mihail

nov. 3rd, 2020 | By | Category: Agenda de carte

Editura Omonia anunță apariția volumului  ”Jurnalul călătoriei de studii în Grecia, la Muntele Athos și la Constantinopol (1931)”, de Pr. dr. Paul Mihail, ediție bilingvă română-greacă. Îngrijire ediție: Mihai Țipău. Traducere în limba greacă: Mihai Țipău, Ștefan Petrescu. Cuvânt introductiv: Elena Lazăr.

Cea mai recentă apariție a acestei toamne la Editura Omonia o reprezintă o ediție bilingvă a  unui Jurnal de călătorie de studii. Autorul,  părintele Paul Mihail (1905-1994), este o personalitate culturală marcantă, care a lăsat o operă de dimensiuni impresionante. Un loc aparte în cadrul acesteia îl ocupă Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1931), în paginile căruia relatează tot ce i s-a întâmplat și a trăit în cele câteva luni petrecute în țările vecine din Sud-Estul Europei – Bulgaria, Grecia, Turcia – ca bursier al Facultății de Teologie din Chișinău.

Ediția de față cuprinde paginile de Jurnal care descriu călătoria în Grecia, cu șederea pe larg prezentată la Atena, cu periplul la Muntele Athos trecând prin Salonic și, în final, cele 44 de zile petrecute la Constantinopol, cu popasul la arhiva metocului Sfântului Mormânt, unde era adăpostit un adevărat tezaur pe care tânărul cercetător de atunci avea să-l facă pentru prima dată cunoscut lumii științifice românești.

Dincolo de valoarea literară intrinsecă a însemnărilor, semnalată deja de cercetători de seamă ai operei părintelui Mihail, Jurnalul oferă o imagine vie a vieții ateniene, de la sfârșit de martie până la sfârșit de iunie 1931. Un răstimp relativ scurt, dar dens în evenimente. Emoționează strădania tânărului bursier de a-și însuși rapid limba greacă, impresiile trăite în muzeele și locurile istorice vizitate („În Muzeul arheologic, am cercetat și văzut odoarele antice…După prânz, ceasuri întregi am stat pe Acropolis, la picioarele atâtor temple și statui și priveam. Atâtea veacuri se oglindesc în blocurile albe de marmoră ce au îndurat  cutremure, războaie și distrugeri…” La Delfi „o liniște adâncă plutește pretutindeni…Aici simt o putere necunoscută, un ce care plutește de la fostul oracol. Zeii care se întâlnesc cu Dumnezeu…”). Iar lista personalităților vieții academice ateniene întâlnite, de la Arhiepiscopul Atenei și Întregii Grecii Hrysostomos, până la academicieni, profesori vestiți și directori de instituții culturale, este impresionantă. Și popasul la Salonic, al doilea mare oraș al țării, a avut aceleași obiective: însușirea limbii și lărgirea cercului de cunoștințe din lumea universitară. Memorabilă rămâne întâlnirea cu rectorul Universității și cadrele didactice ale acesteia („Rectorul, în dispoziție bună, a vorbit despre legăturile de secole ale elinilor, grecilor cu poporul român, ajungând până la anul 1821, începutul luptei pentru independență din Țările Române”).. Cele 32 de zile petrecute la Sfântul Munte i-au prilejuit autorului pagini care prin intensa lor vibrație ocupă un loc de frunte în bogata literatură memorialistică românească despre Athos. Emoția culminează cu șederea în fosta capitală a Bizanțului, odată cu descoperirea manuscriselor românești aflate în custodia arhivei metocului Sfântului Mormânt.„Am lucrat toată ziua la arhiva metohului Sf. Mormânt…Veacurile XV-XVI și XVII erau ca anii trecuți, iscăliturile voievozilor, pergamente și peceți erau în mâinile mele și mereu mă întrebam de sunt treaz. Când am dat de uricul de la Alexandru cel Bun, din 1406, am sărit de pe scaunul rupt, cu dreapta îmi făceam cruce, cu stânga îl strângeam la piept. Am revenit la realitate și chiar obositoarele ceasuri mi s-au părut scurte. Voi fi eu în stare să dezgrop comoara aceasta națională?”

Nu lipsesc din Jurnal ecouri „de acasă”, de la Cornova (satul natal din raionul Ungheni, azi în Republica Moldova, care a constituit în 1931 obiect de studiu al Seminarului de sociologie din București condus de Dimitrie Gusti) până la Chișinău,  Iași sau  București.

De-a lungul călătoriei sale de studii, tânărul bursier a purtat cu sine un caiet în care a strâns impresii și autografe din partea majorității personalităților întâlnite. Prețioase mărturii peste timp, autografele sunt reproduse pentru prima dată în ediția de față, în original, în română și în facsimil.

O bogată addenda oferă  materiale semnate de specialiști români menite să prezinte cititorului de astăzi al Jurnalului o imagine asupra contribuției științifice de excepție a autorului. Alături de textele evocatoare semnate de acad. Virgil Cândea și Alexe Rău, director al Bibliotecii Naționale din Chișinău, regăsim un studiu al cercetătorilor ieșeni Maria Magdalena Székely și Ștefan S. Gorovei în care este reconstituit destinul manuscriselor de la metocul Sfântului Mormânt cercetate pentru prima dată în 1931 de Paul Mihail. Tot aici sunt reproduse și Regestele actelor moldoveneşti din arhiva de la Constantinopol a Sf. Mormânt publicate la numai trei ani de la întoarcerea  în țară de pr. Paul Mihail. Regeste care oferă un prețios material de studiu specialiștilor de azi.  Mănăstirea Vatoped după 90 de ani de la vizita părintelui Mihail este descrisă de preotul doctorand Bogdan Burlacu, care a efectuat două stagii de practică în calitate de student al Facultății de Teologie din București.

Cronologia, fișa bio-bibliografică alcătuită de acad. Florin Constantiniu, ca și bibliografia cuprinzând studiile și articolele despre opera sa din 1975 până în 2020 oferă reperele necesare pentru cunoașterea personalității părintelui Paul Mihail, la 115 ani de la naștere.

Ca un prinos adus tânărului care în urmă cu aproape 90 de ani se străduia cu admirabilă sârguință să învețe limba greacă, ediția de față cuprinde traducerea Jurnalului, ca și majoritatea materialelor din Addenda, și în limba greacă. Cititorul grec de astăzi va avea astfel prilejul să se întoarcă în timp și să revadă atmosfera din Capitală și din Salonic prin ochii unui observator atent și avid să cunoască și să profite de fiece clipă trăită pe meleagurile grecești. Creionarea plină de farmec a personalităților acelei vremi oferă de asemenea mărturii valoroase pentru istoricul de astăzi. În discuțiile purtate multe din personalitățile întâlnite evocă relațiile tradiționale de prietenie dintre români și greci, cum este cazul rectorului Universității Aristotel din Salonic („Legăturile celor două popoare, grec şi român, sunt atât de strânse şi de natură variată, încât apariţia unui tânăr cercetător al acestor relații, doctorandul d. Mihailovici, este o mare satisfacţie a ştiinţei istorice”)  sau al acad. A.D. Keramopoulos, „un înțelegător profesor al chestiunilor românești”, cum notează autorul în Jurnal. „A lăudat pământul românesc de unde a venit un Ipsilante, Capodistria, Al. Sturza, care au deșteptat poporul grec și ar dori să vadă România… Ospitalitate și prietenie”.

Cititorul poate identifica ușor personalitățile întâlnite de autorul Jurnalului datorită celor două serii de indici, în română și greacă, cu trimiteri la zilele în care sunt evocate aceste întâlniri.

Lucrarea a beneficiat de colaborarea a doi harnici și pasionați cercetători de la Institutul de Studii Sud-Est Europene din București. Mihai Țipău, care a asigurat, în paralel cu versiunea greacă a Jurnalului, și îngrijirea ediției, și Ștefan Petrescu, semnatar al traducerii unor articole din Addenda și redactor al versiunii grecești.

Ediția părintelui Paul Mihail vine să îmbogățească zestrea lucrărilor semnate de cercetători români de seamă ai elenismului precum Ariadna Camariano-Cioran, Nestor Camariano, Alexandru Elian apărute în ultimii ani  la Editura Omonia.

 

Părintele  Paul  Mihail  (1905-1994) a urmat Seminarul Teologic (1916-1926) și Facultatea de Teologie (1926-1930) din Chișinău, absolvită ca șef de promoție și secția Istorie a Facultății de Litere (1928-1932, cu întrerupere în anul de studii în străinătate) a Universității din Iași. Doctor în Teologie, secția istorică (Magna cum Laude) a Facultății de Teologie a Universității din Cernăuți (refugiată la Râmnicu Vîlcea) – 19 febr. 1945. Preot paroh al Bisericii Banu din Iași (1946-1980). În 1975 Î.P.F. Justinian, Patriarhul României, îi conferă „Crucea Patriarhală” iar în 1980 Î.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, îi conferă, prin „gramată arhierească”, titlul de Avva =„Mare duhovnic”. „Prin investigaţii laborioase, Paul Mihail a adus o contribuţie importantă la descoperirea [a circa 1000 de documente moldoveneşti]  şi studierea surselor medievale ale istoriei naţionale, fiind cel dintâi cercetător român al arhivei Metocului Sf: Mormânt de la Constantinopol. Editor de documente şi alte izvoare istorice, cercetările sale au urmărit cu precădere aspecte ale istoriei culturale şi ecleziastice, circulaţia cărţilor româneşti în aria locuită de români şi în afara ei, relaţiile bisericeşti ale poporului român cu popoarele vecine, studiul manuscriselor slave şi româneşti precum şi al monumentelor istorice şi de artă. 528 de cărţi, studii, articole şi recenzii” (acad. Florin Constantiniu). Premiul „Năsturel” al Academiei Române, primit în 1940 pentru lucrarea Tipărituri românești în Basarabia de la 1812 până la 1918, este urmat în 1993 de Premiul „Eudoxiu de Hurmuzachi” al aceluiași for științific pentru lucrarea (în colaborare cu fiica sa, Zamfira Mihail) Acte în limba română din Basarabia (1812-1830). Societatea Bibliofililor din Republica Moldova ca și gimnaziul din satul natal Cornova îi poartă numele.

***

Pr. dr. Paul Mihail

Jurnalul călătoriei de studii în Grecia, la Muntele Athos și la Constantinopol (1931)

Ediție bilingvă română-greacă

Îngrijire ediție: Mihai Țipău

Traducere în limba greacă: Mihai Țipău, Ștefan Petrescu

Cuvânt introductiv: Elena Lazăr

Editura Omonia, București, 2020, 400 pag.+4 pag.ilustrații color

 

Număr de vizualizări :564


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro