spot_img

„Simfonia nr. 9“ și „Te Deum“ de Anton Bruckner, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“

Joi, 7 mai 2020, de la ora 19.00, în cadrul stagiunii online, va fi transmisă înregistrarea unui concert vocal-simfonic susținut în 14 noiembrie 2019 de Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii „George Enescu“, dirijate de Gerd Schaller.  Programul cuprinde două lucrări din creația lui Anton Bruckner: „Simfonia nr. 9“ și „Te Deum“. Soliști sunt soprana Gabriela Iştoc, mezzosoprana Gabriela Popescu, tenorul Adrian Dumitru şi basul Marius Boloş. Corul Filarmonicii „George Enescu“ este pregătit de maestrul Iosif Ion Prunner.

***

Anton Bruckner (1824-1896) este o personalitate importantă – şi impozantă – a simfonismului din secolul al XIX-lea.       Dacă Wagner a revoluţionat genul de operă, Bruckner a excelat în simfonie.

 „Te Deum“, care a avut premiera pe 10 ianuarie la Viena, impresionează „printr-o construcţie supusă cu rigoare textului liturgic, pus în valoare cu credinţă şi o rară capacitate de pătrundere în spaţiul misterios al structurilor sonore“, potrivit muzicologului Vladimir Popescu-Deveselu.

„Simfonia nr. 9“ este ultima lucrare creată de Anton Bruckner între anii 1887-1896. Bruckner, care a dedicat-o „Dumnezeului iubit”, a murit înainte de finalizarea celei de a patra părți.

„«Te Deum»-ul este o lucrare de sine stătătoare, care se cântă deseori ca o parte a patra a «Simfoniei nr. 9» de Bruckner. Este prima dată când la Filarmonica «George Enescu» a fost cântat «Te Deum»-ul în această  formulă, ca o continuare a simfoniei. Prin difuzarea joi, 7 mai, a înregistrării acestui concert extraordinar cu muzica copleșitoare a lui Bruckner, Filarmonica «George Enescu» este aproape de toți iubitorii muzicii mai mult decât oricând, în această perioadă de criză, când artiștii sunt nevoiți să stea departe de scenă“, subliniază Iosif Ion Prunner, director adjunct și dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu“.

 

***
Înregistrarea concertului, care a avut loc  în Sala mare a Ateneului Român în 14 noiembrie 2019, va putea fi ascultată pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw). Accesul pe aceste canale online va fi gratuit timp de 48 de ore.

Partener al evenimentului este Forumul Cultural Austriac, înregistrarea fiind  transmisă și pe pagina de Facebook a acestei instituții: https://www.facebook.com/fca.bucuresti/.

Stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“

Joi, 7 mai 2020, ora 19.00

Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”

Dirijor GERD SCHALLER

Solişti

GABRIELA IŞTOC

GABRIELA POPESCU

ADRIAN DUMITRU

MARIUS BOLOŞ

Dirijorul Corului IOSIF ION PRUNNER

 

Program

ANTON BRUCKNER

 

Simfonia nr. 9, în re minor

Te Deum pentru patru solişti, cor şi orchestră

Concertul a fost  înregistrat  joi, 14 noiembrie 2019, în Sala mare a Ateneului Român.

***

Gerd Schaller, născut în 1965 la Bamberg, a studiat la Musikhochschule din Würzburg, absolvind, cu diplomă de merit, în 1993. S-a lansat în cariera de dirijor de operă la Staatsoper din Hanovra, iar în 1998 a devenit prim dirijor la Staatstheater din Braunschweig. Între 2003 şi 2006 a fost director general muzical la Orchestra Filarmonicii din Magdeburg. În domeniul muzicii de operă, Gerd Schaller dirijează cu predilecţie repertoriu german şi italian, câştigându-şi un renume special cu interpretări ale operelor lui Richard Wagner, Richard Strauss şi Giuseppe Verdi . Dirijorul a înregistrat numeroase CD şi cu simfonii de  Haydn, Mozart, Bruckner, Mahler, Mendelssohn, Bizet. În calitate de fondator şi director artistic al festivalului Erbacher Musiksommer – desfăşurat mai mulţi ani ca parte a festivalului Musikzauber Franken, în colaborare cu Radiodifuziunea din Bavaria – dirijorul programează lucrări clasice, dar şi piese mai puţin cântate de Boccherini, Filtz şi Vanhal. În cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” de la Bucureşti, Gerd Schaller a susţinut un concert de succes cu formaţia Bachsolisten din München.

 

Gabriela Iştoc face parte din generaţia tânără a sopranelor care s-au afirmat în ultima vreme atât în România, cât şi în lumea internaţională a liricii europene. Este câştigătoarea a numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale de canto. Orientându-se în primul rând către operă, repertoriul sopranei s-a îmbogăţit cu roluri importante. Prezentă şi pe scene de concert, printre partiturile solistice susţinute se numără Messiah de Händel şi Ultimele patru lieduri de Richard Strauss. A participat la Glyndebourne Festival, începând din anul 2012.

 

 

 

 

 

Mezzosoprana Gabriela Popescu este absolventă a Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. S-a perfecţionat apoi la Bayreuth şi la Florenţa, iar în 1985 obţine un angajament la Teatrul de operă din Magdeburg, unde activează ca prim-solistă până în 1992.

Cu o voce deosebită, „cu un registru grav de o rară frumuseţe şi un dramatism magnetic”, Gabriela Popescu reuşeşte să cucerească publicul de pretutindeni.

În Festivalul internaţional „George Enescu” (2007), a fost prezentă cu arii din opere şi oratorii de Händel alături de Münchener Bachsolisten, dirijor Gerd Schaller. Filarmonica „George Enescu” o invitat-o în 2007 şi 2008 să facă parte din distribuţia unor lucrări vocal-simfonice.

 

 

Tenorul Adrian Dumitru este absolvent al cursurilor de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unde a studiat la clasa prof. univ. dr. Ionel Voineag. A participat la cursuri de măiestrie interpretativă cu Mariana Nicolesco, Ira Siff, Maria Slătinaru-Nistor, Marius Vlad Budoiu, Rockwell Blake, Mariana Stoica, Emil Matei, Corneliu Fânăţeanu. Din anul 2009 Adrian Dumitru este colaborator permanent al Corului Filarmonicii „George Enescu” şi este totodată angajat al Corului „Nihil Sine Deo”.Adrian Dumitru susţine numeroase concerte, recitaluri şi spectacole de operă pe importante scene din ţară şi străinătate.

 

Basul Marius Boloș abordează o variată paletă repertorială și stilistică, timbrul și tehnica sa fiind calități remarcate în lucrări de la Bach și Mozart la Verdi și Wagner, fiind unul dintre cei mai valoroşi artişti ai generaţiei sale. Odată cu debutul în Regele Heinrich din opera Lohengrin de R. Wagner, pe scena Operei Naţionale Bucureşti sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, se conturează viitorul drum spre repertoriul de bas dramatic. Este solist angajat al Operei Naționale din București și solist invitat pe toate scenele importante din România, atât ale teatrelor de operă, cât și de concert.

 

 

 

 

 

În anul 1997, pianistul și dirijorul Iosif Ion Prunner a preluat conducerea Corului Filarmonicii. Din 2018, muzicianul este director general-adjunct al Filarmonicii bucureștene. A colaborat cu personalități și orchestre de prestigiu, dintre care menționăm: Orchestra Naționala a Franței, Filarmonica din München, Filarmonica „Arturo Toscanini“, Orchestra Festivalului din Varșovia, Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Nationala a Cataluniei, Filarmonica din Ostrava, Orchestra Capitole Toulouse. În 1991, a înființat Fundația și Orchestra de cameră „Constantin Silvestri“, iar in 1996 a fost directorul Concursului internațional de dirijat cu același nume. În 2003 i s-a conferit pentru întreaga activitate Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

 

***

Canalul YouTube( https://bit.ly/2wMctlw) al Filarmonicii „George Enescu“ a fost adăugat, în cadrul stagiunii online, celorlalte instrumente de promovare a evenimentelor instituției: site web (https://www.fge.org.ro/), pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/), newsletter. Canalul YouTube nou creat oferă celor interesați posibilitatea de abonare și de alertare prin e-mail asupra noilor postări.

 

Siteul Filarmonicii „George Enescu“
Pagina YouTube a Filarmoncii „George Enescu“
Pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu“

 

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508