”Enciclopedia statelor lumii”, ediția a XVI-a

apr. 13th, 2020 | By | Category: Agenda de carte

Editura Meronia anunță apariția volumului ”Enciclopedia statelor lumii”, ediția a XVI-a, de Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae. Statistici mondiale: Adrian Kanovici. Enciclopedistica a rămas dintotdeauna un sector vitregit al producţiei de carte româneşti, deși, așa cum demonstrează cele 16 ediţii realizate din 1975 până în prezent de cunoscutul colectiv de autori şi cele peste 500 000 de exemplare difuzate ale  Enciclopediei statelor lumii, nu interesul publicului este vinovat. Noua ediţie a acestei lucrări, apărută zilele acestea la Editura Meronia, continuă radiografierea la zi a celor 195 de state suverane ale Terrei şi a celor 75 de teritorii dependente şi cu statut special (urmașe ale fostelor teritorii coloniale). Pentru fiecare stat, ni se oferă, la nivelul datelor existente în 2020, coordonatele definitorii privind geografia, populaţia, limbile, cultele, evoluţia istorică, organizarea de stat, economia, turismul ş.a. Un capitol de Evenimente istorie recente consemnează tot ce s-a întâmplat, demn de remarcat, îm viața politico-economică a fiecărui stat.

Un bogat corpus de statistici şi ierarhii mondiale de ultimă oră oferă, chiar şi cititorului avizat, unele surprize. Ierarhia statelor stabilită în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB), la paritatea puterii de cumpărare, indice care ilustrează sintetic puterea economică a fiecărui stat, se deschide din 2014, cu China, care detronează astfel, după mai bine de un secol, SUA din poziţia de principală putere economică a lumii. În ceea ce priveşte PIB pe locuitor, Liechtenstein și Qatar se situează pe primul loc, urmate de Monaco, Luxemburg şi Singapore. Indicele dezvoltării umane plasează pe primul loc Norvegia, iar China, pe locul 90 în 2016, a urcat în 2018 pe locul 85. Indicele percepţiei corupţiei, realizat de Transparency International, aduce în fruntea listei celor mai puţin corupte state ale lumii Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda şi Suedia (toate însă cu un punct în minus în 2019 față de 206). Tot la capitolul statisticilor, aflăm că ţara cea mai vizitată rămâne, cu 89 de milioane de turişti anual, Franţa, dar şi că primul producător mondial de oţel al lumii este China, a cărei producţie anuală de autovehicule (28  milioane) a ajuns astăzi dublul celei realizate de patria automobilului – SUA. China ocupă locul I și la multe produse agricole și alimentare (cereale, orez, cartofi, tomate, struguri, miere, bere, carne ș. a.). Acelaşi corpus de statistici evidenţiază pierderea vizibilă de poziţii a Europei în competiţia cu restul continentelor. Principalele aeroporturi, porturi, aglomeraţii urbane aparţin acum Asiei şi nu continentului european.

 

Un fenomen ce poate fi urmărit în cadrul ultimelor evenimentelor istorice este amploarea fenomenului de corupție, dincolo de țările în care acesta era considerat endemic (Columbia, Paraguay etc.). Stau mărturie, între altele, scandalurile din ultimii ani din Austria, Israel, Malta, Slovenia, Spania ș.a., cu consecință, între altele, deriva radical-populista întâlnită și în state central și est-europene. Uniunea Europeană s-a confruntat în 2019 cu fenomenul Brexit-ului, fenomen cu consecințe previzibile nu doar asupra inițiatoarei, Marea Britanie, dar și asupra Uniunii în ansamblu. La rândul ei, evoluția lumii arabe, cu nevralgicul punct Siria, rămâne blocată într-o confruntarea de etnii, curente religioase și orientări politice radicale de o complexitate nemaiîntâlnitã în sec. 21.

 

Ce tablou al lumii ne va înfățișa oare, peste câțiva ani (dacă se menține ritmul de până acum), cea de-a XVII-a ediție a lucrării? Cât de mult se va schimba viața statelor și ierarhiile internaționale în lupta pentru eradicarea consecințelor devastatoare ale acestui inamic global cu numele de cod Covid-19? Vor continua să fie la fel de dispersate opțiunile alegătorilor europeni, cum ne arată ediția actuală, sau vor exista forțe și personalități politice capabile să atragă și să trezească încrederea oamenilor? Pe cei căi și cu ce rezultate? Cât de imune se vor dovedi în fața acestui atac democrațiile lumii? Dar regimurile autoritare? Sunt doar câteva din multele întrebări care încrețesc milioane de frunți zilele acestea.

 

Actuala ediție a acestei enciclopedii va căpăta astfel o nouă dimensiune de reper inconturnabil: oglindă a lumii când încă globalizarea nu însemna izolare și stagnare globală.

 

 

Datorită situației actuale, cu toate librăriile închise, volumul poate fi comandat direct la editură (www.meronia.ro) și livrat prin curier rapid.

 

***

Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae

Statistici mondiale: Adrian Kanovici

”Enciclopedia statelor lumii”, ediția a XVI-a

Editura Meronia, 2020, 864 pag.

398 hărţi, ilustrații color ale tuturor drapelelor și capitalelor statelor de pe glob

 

 

Număr de vizualizări :685


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro